Distrugerea din Gaza ridică întrebări despre viitorul reconstrucției

Subsecretarul general al ONU, Jorge Moreira da Silva, a declarat că nivelul distrugerii din Fâșia Gaza este „copleșitor”, estimând că fiecare locuitor este „înconjurat de 30 de tone de moloz”. Analiza jurnaliștilor de la The Conversation subliniază nevoia urgentă de a reevalua modul în care va fi reconstruită această zonă afectată de conflict.

👉 Planuri de reconstrucție propuse de diverse entități

Printre strategiile avansate se numără Planul Gaza 2035 al guvernului israelian, dezvăluit în 2024, care preconizează integrarea Fâșiei Gaza într-o zonă de liber schimb. Acest plan include construcția de zgârie-nori și stații de desalinizare a apei. De asemenea, guvernul SUA a propus, în august 2025, un plan de reconstrucție prin care Gaza ar fi plasată sub tutela americană, incluzând orașe inteligente dezvoltate pe o perioadă de zece ani.

Recent, Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, a prezentat o viziune optimistă la Forumul Economic Mondial, sugerând că reconstrucția ar putea transforma Gaza într-o „Riviera” a Orientului Mijlociu, cu stațiuni de lux și infrastructură modernă. Aceste planuri sunt influențate de ideile profesorului Joseph Pelzman, care propune o reconstrucție de la zero.

👉 Provocările reconstrucției și viziuni alternative

Planul „Phoenix”, elaborat în februarie 2025, se concentrează pe restaurarea clădirilor existente și consolidarea legăturilor sociale din Gaza. Acest plan a fost creat de experți internaționali împreună cu profesioniști locali și include o fază de dezvoltare de cel puțin cinci ani. Altele, precum propunerile Al Habtoor Group, adoptă o abordare tehnocratică, promițând palestinienilor un procent semnificativ din proprietăți în managementul reconstrucției.

Totuși, criticii au ridicat semne de întrebare cu privire la fezabilitatea acestor planuri. Reconstrucția în Gaza se va confrunta cu provocări majore, inclusiv cu curățarea a 61 de milioane de tone de moloz, estimată de ONU că ar putea dura până la 20 de ani. De asemenea, viziunile actuale nu integrează vocea localnicilor, ceea ce a dus la acuzații de „urbicid”.