Patriarhia Română răspunde la acuzațiile privind canonizarea unor clerici
Update cu 11 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Patriarhia Română răspunde la acuzațiile privind canonizarea unor clerici
Patriarhia Română a răspuns acuzațiilor formulate de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului "Elie Wiesel", privind legăturile unora dintre clericii recent canonizați cu mișcarea legionară, printr-un comunicat în care susține că "Biserica Ortodoxă Română are dreptul de a analiza și a se pronunța, potrivit propriilor criterii religioase", informează News.ro. Potrivit BOR, "în cadrul procesului de canonizare, Biserica Ortodoxă Română desfășoară o activitate de cercetare minuțioasă a vieții persoanelor propuse, prin raportare la modul în care acestea și-au schimbat viața".
Procesul de canonizare este descris drept unul care se bazează exclusiv pe recunoașterea sfințeniei, pe baza dovezilor consistente și a mărturiilor credibile. Mai multe "criterii canonice, istorice și pastoral-misionare" sunt luate în considerare la canonizarea fiecărei persoane.
"Unii sfinți cinstiți în Biserica Ortodoxă au avut, în anumite momente ale vieții lor, atitudini și gesturi greu de înțeles sau chiar contrare învățăturii creștine. Totuși, Biserica ia în considerare schimbarea vieții păcătosului și, mai ales, modul în care și-au încheiat viața", arată comunicatul Patriarhiei. În sprijinul acestei idei, sunt evocate exemplele Sfântului Apostol Pavel, Sfânta Maria Egipteanca sau Sfântul Proroc și Împărat David, notându-se că trebuie să se țină cont mai ales de modul în care aceștia și-au încheiat viața.
Biserica Ortodoxă Română reafirmă că nu sprijină nicio afiliere ideologică sau politică partinică și invită la dialog persoanele interesate de studierea vieților celor canonizați.
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" a condamnat miercuri decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 12 iulie 2024 de a include în canonizare clerici care au exprimat opinii antisemite sau au promovat mișcarea legionară în anii '30 și '40.
Sfântul Sinod a aprobat 16 canonizări, printre care Dumitru Stăniloae, Arsenie Boca și Ilie Cleopa. Părintele Dumitru Stăniloae, profesor de teologie, va fi canonizat ca Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, și va fi sărbătorit pe 4 octombrie. Arsenie Boca va fi cunoscut ca Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, sărbătorit pe 28 noiembrie, iar părintele arhimandrit Cleopa Ilie, starețul Mănăstirii Sihăstria, va avea titulatura Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, fiind sărbătorit pe 2 decembrie.
