Impactul sindromului post-Covid-19 asupra calităţii vieţii, comparabil cu boala Parkinson şi AVC, potrivit experţilor
Inapoi

Impactul sindromului post-Covid-19 asupra calităţii vieţii, comparabil cu boala Parkinson şi AVC, potrivit experţilor

Postat pe 30 Aug 2025

Update cu 2 zile în urmă

Timp de citire: 13 minute

Articol scris de: Maria Simionescu

Image Description
Nationale
Covid-ul de lungă durată este o afecţiune serioasă şi de durată, care afectează milioane de oameni din întreaga lume, reducând semnificativ calitatea vieţii. Simptome precum oboseala, tulburări de concentrare („ceaţa mentală”) şi dificultăţile de respiraţie persistă luni sau chiar ani după infecţia iniţială, având un impact comparabil cu boli grave precum Parkinson sau accidentul vascular cerebral (AVC), potrivit unui nou studiu, relatează News.ro. Încă de la primul val al pandemiei de Covid-19 a devenit evident că anumite simptome persistau timp de mai multe săptămâni, ba chiar luni, după infectarea cu virusul. Acest fenomen, cunoscut acum sub denumirea de „Covid de lungă durată” (sau sindrom post-Covid-19), este caracterizat de un ansamblu de simptome care apar, în general, în decurs de trei luni de la infecţia iniţială şi durează cel puţin două luni. Majoritatea cercetărilor s-au concentrat pe descrierea simptomelor, cum ar fi oboseală, tulburări de concentrare („ceaţa mentală”) şi dificultăţi de respiraţie. Dar se cunosc mai puţin despre efectul lor asupra vieţii de zi cu zi. Într-un nou studiu, publicat pe 25 august în Australian Journal of Primary Health, cercetătorii subliniază că sindromul post-Covid-19 nu reprezintă doar o sursă de disconfort sau neplăcere, după ce persoanele afectate au declarat că această afecţiune le poate limita profund viaţa de zi cu zi. Acum, după ce pandemia a trecut, cei mai mulţi oameni asociază Covid-ul cu o afecţiune trecătoare, asemănătoare unei răceli, manifestată prin câteva zile de febră, durere în gât sau tuse, urmate de recuperare rapidă. Însă, pentru numeroase persoane, această poveste nu se încheie atât de simplu. Covid-ul de lungă durată afectează aproximativ 6% dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2 - noul coronavirus care provoacă boala -, cu peste 200 de simptome înregistrate. Pentru unii, durează doar câteva luni. Pentru „persoanele afectate pe termen lung”, simptomele persistă ani întregi. Oamenii de ştiinţă afirmă că amploarea problemei este dificil de evaluat, deoarece simptomele diferă considerabil de la o persoană la alta. Această variabilitate a simptomelor a generat dezbateri privind natura reală a Covid-ului de lungă durată, ce îl cauzează şi, în unele cazuri, dacă existenţa acestuia este reală. Însă, tot mai multe dovezi demonstrează că sindromul post-Covid-19 este o afecţiune reală şi gravă. Cercetările arată că acesta diminuează calitatea vieţii până la niveluri comparabile cu cele întâlnite în sindromul de oboseală cronică, AVC, artrită reumatoidă sau boala Parkinson. În noul studiu, o echipă de cercetători a intervievat 121 de adulţi din Australia care trăiesc cu Covid de lungă durată. Aceştia s-au infectat cu virusul între februarie 2020 şi iunie 2022, majoritatea având vârsta între 36–50 de ani. Cei mai mulţi nu au fost niciodată spitalizaţi şi şi-au gestionat boala acasă. Însă, după luni sau chiar ani, continuau să se confrunte cu dificultăţi în îndeplinirea activităţilor cotidiene pe care altădată le realizau fără efort. Pentru a înţelege impactul sindromului post-Covid, cercetătorii le-au cerut participanţilor să completeze două chestionare utilizate pe scară largă în cercetarea medicală pentru a măsura dizabilitatea şi calitatea vieţii - Scala OMS de Evaluare a Dizabilităţii (WHODAS 2.0) şi Chestionarul de Sănătate Short Form (SF-36). Aceste chestionare reflectă în mod fidel perspectiva şi experienţa directă a persoanelor evaluate. Spre deosebire de examinări imagistice sau analize de sânge, ele arată ce înseamnă simptomele pentru viaţa de zi cu zi. Rezultatele au fost izbitoare. Persoanele cu Covid de lungă durată au raportat un nivel de dizabilitate superior celui înregistrat de 98% din populaţia generală a Australiei. În plus, 86% dintre acestea au depăşit pragul asociat dizabilităţii severe, faţă de doar 9% în rândul populaţiei generale. În medie, persoanele afectate au raportat dificultăţi în desfăşurarea activităţilor zilnice timp de aproximativ 27 de zile pe lună, iar în jur de 18 zile au fost complet lipsite de capacitatea de a funcţiona normal. Sarcini simple, precum alimentaţia sau îmbrăcatul, au fost mai puţin afectate, însă activităţi mai complexe, de la treburile casnice la interacţiunile sociale, au fost grav afectate. Deşi majoritatea îşi puteau acoperi nevoile de bază, participarea lor la viaţa de familie, la locul de muncă şi în comunitate era considerabil restrânsă. Calitatea vieţii acestora a fost, de asemenea, grav afectată. Nivelurile de energie şi viaţa socială au fost cel mai afectate, reflectând modul în care oboseala şi tulburările de concentrare afectează activităţile, relaţiile şi conexiunile comunitare. În medie, scorurile generale ale calităţii vieţii au fost cu 23% mai mici decât în populaţia generală. Cercetări internaţionale arată tipare similare. Un studiu realizat în 13 ţări a constatat niveluri similare de dizabilitate. De asemenea, a constatat că femeile aveau scoruri mai mari ale dizabilităţii decât bărbaţii. Întrucât dizabilitatea cauzată de sindromul post-Covid are multe faţete şi poate varia mult în timp, nu se încadrează în modurile tradiţionale de furnizare a asistenţei medicale pentru afecţiuni cronice. O altă perspectivă a acestui studiu este importanţa rezultatelor auto-raportate de pacienţi. Covid-ul de lungă durată nu are un test de diagnostic, iar oamenii raportează adesea că profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt sceptici cu privire la simptomele lor şi impactul acestora. Cu toate acestea, studiul a evidenţiat că autoevaluările pacienţilor privind recuperarea lor au reprezentat un predictor puternic al nivelului de dizabilitate şi al calităţii vieţii. Acest fapt confirmă că auto-raportările nu sunt simple „poveşti”, ci indicatori relevanţi şi de încredere ai stării de sănătate. În plus, ele surprind aspecte pe care testele medicale nu le pot reflecta. Spre exemplu, oboseala nu înseamnă doar senzaţia de a fi obosită, ci poate implica pierderea concentrării la volan, renunţarea la activităţi îndrăgite (hobby-uri) sau distanţarea de prieteni apropiaţi. „Cercetarea noastră evidenţiază faptul că sindromul post-Covid-19 afectează profund vieţile celor diagnosticaţi: le perturbă planurile de viitor, le fragmentează relaţiile şi generează dificultăţi zilnice care se răsfrâng asupra familiei, locului de muncă şi comunităţii. Ştim acum că în cazul comunităţilor vulnerabile acestea sunt expuse unui risc şi mai mare de a resimţi consecinţele în lanţ ale acestei afecţiuni, iar ignorarea gravităţii şi amplorii sale ar putea amplifica inegalităţile existente şi accentua impactul negativ", scriu autorii Danielle Hitch, conferenţiar universitar la catedra de Terapie Ocupaţională, de la Universitatea Deakin, Genevieve Pepin, profesor la School of Health and Social Development, de la aceeaşi universitate şi Kieva Richards, lector universitar în terapia ocupaţională la Universitatea La Trobe, din Australia, într-un articol publicat pe 24 august, în The Conversation. Potrivit acestora, este esenţială dezvoltarea unor servicii centrate pe experienţa reală a pacienţilor, astfel încât să fie redobândite nu doar sănătatea, ci şi demnitatea şi implicarea lor activă în viaţa de zi cu zi. În acest sens, autorii subliniază necesitatea unor programe de reabilitare şi sprijin care să depăşească sfera îngrijirii medicale clasice, oferind soluţii pentru gestionarea oboselii, precum organizarea activităţilor într-un ritm adaptat capacităţii fizice a fiecăruia dintre aceşti pacienţi, şi economisirea energiei prin evitarea suprasolicitării. Angajatorii ar trebui să creeze condiţii adaptate persoanelor afectate, prin reducerea orelor de lucru, ajustarea sarcinilor şi stabilirea unor măsuri flexibile de acordare a concediului. În acelaşi timp, autorii subliniază şi acordarea de sprijin necesar acestor persoane pentru refacerea legăturilor sociale. „Toate aceste lucruri presupun evaluări atente şi tratamente adaptate fiecărui pacient, iar un prim pas fundamental îl reprezintă ascultarea atentă a acestor pacienţi şi validarea experienţelor trăite de aceştia”, au concluzionat aceştia.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Nationale

Pagina de facebook

-
-

Recente din dolj

-
-

12:16

Trei femei lovite de o mașină în timp ce mergeau pe trotuar, una a decedat

Accident rutier mortal în Băilești: o femeie a decedat, iar alte două au fost rănite după ce au fost lovite de o mașină pe trotuar. Miercuri, în municipiul Băilești, un eveniment tragic a avut loc în urma căruia o femeie și-a pierdut viața, iar alte două au ajuns la spital cu răni severe. Potrivit informațiilor furnizate de IPJ Dolj, un bărbat în vârstă de 59 de ani, în timp ce conducea
Image Description

10:18

Directorul Spitalului Târgu Cărbunești, despre datoriile pe care le are unitatea: „Situația este foarte dificilă”

Directorul Spitalului Orăşenesc de Urgenţă Târgu Cărbuneşti, Sorin Mehedinţu, a menționat, marți, că unitatea medicală este „într-o situaţie financiară foarte delicată”. Cel mai probabil, acesta își va prezenta demisia. "Suntem într-o situaţie financiară foarte delicată, am folosit un termen nepotrivit ca şi faliment, pentru că totuşi suntem un spital, dar suntem într-o situaţie foarte, foarte delicată din punct de vedere financiar. 99% din bugetul spitalului intră în salarizare, în condiţiile
Image Description

09:25

Tragedie în OLT: Copil de trei ani mort după ce poarta s-a prăbușit peste el

Marți după-amiază, un copil în vârstă de trei ani și-a pierdut viața în localitatea Mărunței, județul Olt, după ce a fost acoperit de o poartă de acces care s-a prăbușit peste el. Potrivit informațiilor primite de la IPJ Olt, incidentul a fost semnalat prin apel la numărul de urgență 112 în jurul orei 18.20. Ajunși la fața locului, polițiștii Secției de Poliție Rurală nr. 4 Coteana au fost însoțiți de mai
Image Description

08:12

În ultimul trimestru din 2023, PIB-ul României a scăzut cu 0,5%

Institutul Național de Statistică (INS) a publicat o nouă rundă de date provizorii privind evoluția economiei românești în 2023. Conform estimărilor INS, PIB-ul real al României a scăzut cu 0,5% în trimestrul IV al anului 2023, dar a crescut cu 1,1% față de trimestrul 4 din 2022. Produsul intern brut în trimestrul IV 2023 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5%1 comparativ cu trimestrul III 2023. Faţă de
Image Description

01:12

Două persoane au fost reținute în Dolj după ce un bătrân a fost jefuit de suma de 25.000 de lei și lăsat singur într-un câmp din Băilești

DOI TINERI DIN BĂILEȘTI AU FURAT 25.000 DE LEI DE LA UN BĂTRÂN DE 90 DE ANI Doi tineri din Băilești au fost reținuți de polițiști și vor fi prezentați la Parchetul de pe lângă Judecătoria Băilești, după ce au furat o sumă mare de bani de la un bătrân în vârstă de 90 de ani. Incidentul a avut loc ieri, când bătrânul a fost abordat de cei doi tineri și
Image Description

Recente din Romania

-
-

09:21

- Vrancea - Horoscopul zilei de 2 septembrie 2025

♈ Berbec – Astăzi ești plin de energie și dorință de acțiune. O veste neașteptată îți poate schimba planurile, dar vei reuși să te adaptezi rapid. În dragoste, e momentul să clarifici neînțelegeri mai vechi. ♉ Taur – Ziua aduce un plus de stabilitate, mai ales în plan financiar. O oportunitate de câștig apare, dar necesită răbdare și perseverență. În familie, armonia revine printr-un gest frumos din partea ta. ♊
Image Description

09:21

- Vrancea - Cronica dimineții – 02.09.2025

1. Șeful Executivului, Ilie Bolojan, a declarat în plenul Parlamentului, la asumarea răspunderii pe pachetul doi de măsuri fiscale, că România este marcată de „privilegii, risipă și sinecuri”. Premierul a afirmat că reformele propuse „aduc echitate, taie sinecuri și restabilesc dreptatea” (Hotnews). Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni seara, în plenul Parlamentului, la asumarea răspunderii pe primul pachet privind reforma pensiilor speciale, că nu va vinde iluzii şi speranţe deşarte
Image Description

09:21

- Vrancea - Sindicaliștii din învățământ, către elevi, părinți și studenți: ”Vă rugăm să nu participați anul acesta la festivități golite de conținut și să vă alăturați protestului nostru din 8 septembrie”

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER”, în semn de revoltă față de prevederile Legii nr. 141/2025 referitoare la sistemul educațional ce provoacă în învățământ o criză fără precedent în ultimii 35 de ani, organizează în data de 8 septembrie 2025 PICHETAREA sediului Guvernului României, urmată de un MARȘ DE PROTEST până la Palatul Cotroceni. Acțiunile noastre urmăresc să atragă
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
dolj WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Cristina Preda

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul dolj
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete