Bucureștiul „e mult mai puțin pregătit” pentru un cutremur decât a fost în anul 1977, când un seism de 7.4 pe scara Richter a distrus peste 150.000 de apartamente și a omorât 1.500 de oameni. Știm, la nivel oficial, că sunt aproximativ 800 de clădiri vulnerabile în fața unui cutremur, în condițiile în care, în analizele experților, se vorbește de zeci de mii de astfel de clădiri. În al doilea articol din seria „Bucureștiul cu bulină roșie”, Digi24.ro vă prezintă motivele pentru care nu știm, concret, cum arată Bucureștiul din punct de vedere al riscului seismic. Bucureștiul se regăsește printre primele zece orașe din lume cu cea mai mare vulnerabilitate din punct de vedere seismic. Este cea mai vulnerabilă capitală europeană din acest punct de vedere. Chiar și fără un cutremur devastator, clădirile bucureștene cedează treptat. În ultimele luni au existat mai multe cazuri în care bucăți din balcoanele unor blocuri (din mai multe sectoare) s-au desprins și au căzut. Doar norocul a făcut ca în acel moment să nu fie niciun om pe stradă. Despre aproximativ 800 de clădiri se știe la nivel oficial că se pot prăbuși în totalitate, parțial sau pot avea avarii majore și că pot pune în pericol viața oamenilor care locuiesc în ele, în eventualitatea unui cutremur. Situația, însă, e mult mai gravă decât ce reiese din statistici. Acesta este al doilea articol din seria „Bucureștiul cu bulină roșie”. În primul articol am arătat cum ne putem da seama că blocul în care locuim s-ar putea prăbuși în cazul unui cutremur și de ce este importantă verificarea făcută de experți. În următorul articol vă vom arăta cum au ajuns apartamente situate în clădiri vulnerabile să fie vândute la peste 2.000 de euro pe metrul pătrat. CITEȘTE ȘI:„Bucureștiul cu bulină roșie” (I). Cum știm dacă blocul în care locuim ar putea fi avariat la un mare cutremur În această imagine avem mai multe blocuri de pe strada Ion Câmpineanu, vis-a-vis de Sala Palatului. Aceste blocuri figurează în dreptul a trei numere: Câmpineanu 29, Câmpineanu 31 și Câmpineanu 33. Blocul de la Câmpineanu 31 a fost expertizat din punct de vedere al riscului seismic. Un expert a stabilit în anul 2004 că se încadrează la Risc Seismic II. Câmpineanu 29 și Câmpineanu 33, deși sunt același tip de construcții, nu sunt încadrate la nicio clasă de risc seismic (și nu figurează la clădirile expertizate). În această imagine avem mai multe blocuri de la intersecția Bulevardului Nicolae Bălcescu cu strada Batiștei. La fel ca în exemplul de mai sus, aceste blocuri figurează în dreptul a trei numere: Nicolae Bălcescu 16, Nicolae Bălcescu 18 și strada Batiștei 5. În toate aceste blocuri, la parter, există diverse magazine, restaurante și chiar un hotel. Nicolae Bălcescu 18, cel în care funcționează sala Dalles (și care are șapte etaje, construit în 1960), a fost inclus în anul 1998 la clasa de Risc Seismic II. Nicolae Bălcescu 16, cel în care funcționează hotelul, un bloc de 9 etaje construit în 1935, este încadrat la Urgență 2. Situația clădirilor încadrate la „Urgență” va fi tratată separat în episodul următor. Batiștei 5, construit în 1933, un bloc de 10 etaje, este încadrat la Risc Seismic I, însă bulina nu mai apare la intrarea în bloc. Rămânem în centru, pe Calea Victoriei. În dreptul străzii Amzei, regăsim două blocuri (la numerele 91 și 93), construite în 1937, cu 5 etaje. Aici, la parter, există diverse afaceri. Aceste blocuri au fost încadrate în anul 1993 la categoria „Urgență 2”. Vis-a-vis de ele, pe colț cu strada Piața Amzei, e un bloc similar, de 5 etaje, construit în anul 1900. Este încadrat la Clasa I de risc seismic. La fel ca în celelalte cazuri, aici există mai multe afaceri la parter: magazine sau restaurante. Aceste exemple pot continua la nesfârșit. Pe bulevardul Carol I, cel care leagă Piața Universității de Calea Moșilor, la numărul 25, unde se află o shaormerie, găsim o clădire de 2 etaje, construită în 1910. Este încadrată la Urgență 2 încă din anul 1993. Lângă ea, la numărul 27, găsim o altă clădire construită în 1910, de 2 etaje (plus mansardă), încadrată la Clasa de Risc Seismic I. Carol I, numărul 50. Un bloc de 5 etaje, plus mansardă, construit în anul 1937. Este încadrat la Urgență 3. Carol I, numărul 63. Un bloc de 5 etaje, plus mansardă, construit în anul 1937. Este încadrat la Risc Seismic I. „Eu, dacă stau într-un cartier, într-un bloc identic cu blocul vecinilor mei, iar blocul vecinilor a fost expertizat și încadrat la Risc Seismic 1 sau Urgență, iar al meu nu, orice s-ar întâmpla la blocul vecinilor, pot să consider că s-ar putea întâmpla și la al meu”, a subliniat Matei Sumbasacu, inginer constructor și fondator al organizației Re:Rise. În expertiza clădirilor există „un grad mare de subiectivism”, după cum au subliniat experții cu care Digi24.ro a stat de vorbă. Este unul dintre motivele pentru care se ajunge, practic, la exemplele prezentate mai sus. „Există un grad foarte mare de subiectivism implicat în această expertizare, în special când vorbim de punctele de vedere calitative - alcătuirea, conformarea structurală, și degradările survenite într-o clădire. Un expert tehnic poate să tragă în sus sau în jos de o expertiză structurală, nu e în sine un fapt rău, experții sunt persoane calificate care ar trebui lăsate să facă treaba asta”, a explicat Matei Sumbasacu, fondator al organizației Re:Rise. Evaluarea clădirilor, pe care am expus-o pe larg în primul articol din seria „Bucureștiul cu bulină roșie”, (detalii, aici), se bazează pe două componente: componenta calitativă (care se bazează mai degrabă pe aprecierea expertului) și o componentă cantitativă (care se bazează mai degrabă pe calcule). „Într-adevăr, este subiectivă partea aceasta de evaluare, efectiv de cum consideră expertul care face această inspecție, cum apreciază el acele degradări, cât de grave sunt pentru stabilitatea structurii (n.r. Adică cea calitativă)”, a subliniat Andrei Teodorescu, inginer structurist și reprezentant al companiei Atectural Engineering, pentru Digi24.ro. Însă, după cum arătam în primul articol din seria „Bucureștiul cu bulină roșie”, expertiza tehnică, în mod ideal, se face și cu ajutorul unor analize de laborator sau al unor calcule concrete pe calculator. „Problema apare atunci când stimulentele pe care le primește un expert nu se aliniază cu deontologia profesională”, a indicat Matei Sumbasacu. Dacă o clădire intră în clasa I de risc seismic, de exemplu, acest lucru vine la pachet cu o serie de interdicții stabilite prin Lege: apartamentele din aceste clădiri nu pot fi închiriate, nici în regim hotelier, și nu se pot organiza evenimente. În același timp, pe aceste blocuri apar acele buline roșii. Proprietarii nu au voie să le ascundă, în caz contrar riscă o amendă de până la 35.000 de lei. „Vedem clădiri expertizate, încadrate la clasa I de risc seismic, și a venit alt expert sau chiar același expert care a revenit și a zis că e de fapt în clasa a II-a, a III-a sau a IV-a de risc seismic, ceea ce dăunează foarte mult, pentru că decredibilizează un întreg domeniu, singurul instrument științific oficial de a stabili vulnerabilitatea seismică a unei clădiri”, a mai explicat Matei Sumbasacu pentru Digi24.ro. În exemplul prezentat în cazul blocurilor de pe Strada Ion Câmpineanu reiese o altă problemă. Mulți proprietari evită, practic, să înceapă demersurile pentru expertizarea și consolidarea clădirilor în care locuiesc. Abia recent, din anul 2024, aceste lucrări se pot contracta prin votul majorității proprietarilor (jumătate+1 din numărul acestora). Despre ce presupune procesul de expertizare și consolidare a unei clădiri, puteți citi pe larg în primul articol din seria „Bucureștiul cu bulină roșie”. Inginerul Andrei Teodorescu a mai amintit, în discuția cu reporterul Digi24.ro, că a întâlnit proprietari care au refuzat să înceapă demersurile pentru consolidare, pentru că le-a fost frică să nu rămână fără case, având impresia că le-ar putea prelua Primăria. „De multe ori parcă încerc să conving lumea că totuși fenomenele astea sunt reale și că ar putea fi foarte, foarte rău pentru inclusiv pentru oamenii care stau acolo”, a adăugat acesta. Inginerul a mai punctat, mai ales, în cazul clădirilor poziționate în zone scumpe ale Capitalei, cum ar fi centrul, că încearcă să convingă proprietarii să înceapă demersurile de consolidare și prin prisma banilor, dacă nevoia de siguranță nu este suficientă. „O dată este riscul tău să stai acolo în cazul unui eveniment și în al doilea rând, tu dacă ești în vreun imobil încadrat la Risc Seismic I, el valorează 10 lei. După consolidare, s-ar putea să valoreze 20 sau 30 lei. Cu siguranță valoarea imobilului respectiv crește foarte mult, mai ales în zonele acestea centrale, dar în primul și în primul rând vorbim de siguranța, siguranța oamenilor”, a precizat Andrei Teodorescu. Însă chiar și dacă de astăzi toți proprietarii s-ar pune de acord să înceapă demersurile pentru consolidarea clădirilor în care locuiesc, nu ar fi suficienți experți care să evalueze clădirile și nici suficienți constructori care să le consolideze. „Sunt o grămadă de clădiri de acest gen care nu, nu au fost expertizate real. S-a ajuns practic la un număr de clădiri atât de mare care să spunem că au probleme sau se află într-un risc de colaps, fie el și parțial, încât și mâine, să spunem, dacă s-ar avea banii și s-ar dori să se expertizeze absolut toate, nu cred că s-ar putea, nu cred că ar putea face față experții autorizați să le expertizeze pe toate”, a adăugat Andrei Teodorescu. „Dacă nu avem timp să expertizăm toate miile de clădiri, atunci ce rost mai are să vorbim de proiectare și, cu atât mai puțin, de execuție. Aceste lucruri trebuie făcute etapizat”, a adăugat inginerul. În 2022 s-a adoptat o nouă Lege pentru reducerea riscului seismic al clădirilor din țară. Prin această Lege, primarii municipiilor, orașelor și comunelor au fost obligați să înceapă un amplu program prin care clădirile să fie inspectate vizual. Această evaluare vizuală presupune, practic, o procedură simplificată prin care expertul va putea evalua rapid o clădire, fără să intre în locuințele oamenilor, și în care va ține cont de mai multe criterii. Concret, aceste criterii sunt: „efectul cutremurelor din trecut asupra fondului construit, rezultatele cercetărilor din domeniul riscului seismic, evoluția reglementărilor tehnice de proiectare seismică, evoluția practicii de proiectare și a materialelor de construcție utilizate”, potrivit unui răspuns transmis de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) pentru Digi24.ro. Este important de menționat, totuși, că evaluarea vizuală rapidă nu va aduce după sine încadrarea clădirii la o clasă de risc seismic, ci este o altă metodă de inventariere a clădirilor vulnerabile. Până în acest moment, au fost evalute rapid, în cadrul unui proiect pilot, 46 de clădiri.