Corpuri vechi de 2.000 de ani, descoperite în Germania, oferă noi perspective istorice

Aproximativ 60 de corpuri vechi de circa 2.000 de ani, găsite în mlaștinile din Germania, oferă informații surprinzătoare despre societatea triburilor germanice din Epoca Fierului. Aceste „mumii din mlaștină”, conservate natural în turbă, sugerează execuții, pedepse sau ritualuri religioase. Analizelor recente le-au corectat erori mai vechi, modificând interpretarea unor descoperiri considerate definitive, potrivit digi24.ro.

👉 Exemple importante ale descoperirilor de mumii din mlaștină

Corpul unui copil din Windeby, un bărbat din Dahmendorf și craniul din Osterby constituie exemple notabile ale acestor descoperiri. Cadavrele au fost depuse în mlaștină, iar mediul umed a condus la mumificarea naturală a unora dintre ei. Aceste „mumii din mlaștină” se regăsesc în prezent în muzee din nordul Germaniei, Danemarca și Țările de Jos, aducând la lumină povești dintr-un trecut îndepărtat.

Potrivit Agenției Federale pentru Conservarea Naturii, peste 90% din mlaștinile Germaniei au fost drenate, iar schimbările climatice le afectează grav. Zonele uscate contribuie la eliberarea dioxidului de carbon în atmosferă, iar majoritatea descoperirilor datează din perioadele de exploatare intensivă a turbei.

👉 Provocările interpretării morții și circumstanțelor cadavrelor

Fiecare cadavru descoperit ridică întrebări asupra circumstanțelor morții, iar arheologii trebuie să interpreteze cauza morții, eventualele leziuni și poziția corpului pentru a obține răspunsuri. De exemplu, „Omul din Rendswühren”, descoperit în 1871, prezenta leziuni severe la cap, iar datarea a fost stabilită între secolele al II-lea și al III-lea d.Hr., dar cauza exactă a morții rămâne necunoscută.

Un alt caz, „Fata din Windeby”, a fost inițial considerată un femur, dar ulterior analizele au arătat că este vorba, de fapt, de un adolescent de 16 ani, numit „Windeboy”. Descoperirile recente sugerează o poveste complexă, în care cele două corpuri nu au trăit în aceeași perioadă, provocând controverse în rândul cercetătorilor.