Peste jumătate din ţările care fac parte din NATO îşi ating obiectivul propus de a investi cel puţin 2% din PIB în apărare în acest an, conform anunţului făcut miercuri de secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg. El a menţionat că 18 din cele 31 de state membre vor reuşi să atingă acest prag, ceea ce reprezintă o cifră record. Într-o conferință de presă susținută înainte de reuniunea miniștrilor apărării din NATO care are loc la Bruxelles, Stoltenberg a subliniat o creștere fără precedent a cheltuielilor cu apărarea, de 11%, din partea aliaților europeni și a Canadei. De la promisiunea făcută în 2014 de a investi mai mult în apărare, aceste state au adăugat peste 600 de miliarde de dolari americani în bugetul apărării. Deși au existat progrese semnificative în creșterea cheltuielilor militare, Stoltenberg a recunoscut că „unele țări mai au încă un drum lung de parcurs”. Acesta nu a menționat însă nicio țară în mod explicit. Scopul de a investi 2% din PIB în apărare a fost stabilit de către NATO în 2006, dar doar 11 din cele 29 de țări europene membre au reușit să atingă acest prag anul trecut, potrivit estimărilor Alianței. Cu toate acestea, la ultimul summit al NATO, acest prag a fost ridicat de la un ideal la un minim necesar. Acest efort de creștere a cheltuielilor militare a fost solicitat de mult timp de către Statele Unite. Fostul președinte american Donald Trump a amintit săptămâna trecută că unele țări membre ale NATO trebuie să își plătească propriile facturi în materie de apărare. În ciuda acestei situații, secretarul general al NATO a subliniat că nu există nicio amenințare militară iminentă împotriva vreunui membru NATO. El a asigurat că Alianța va continua să se asigure că nu există nicio îndoială cu privire la disponibilitatea și hotărârea NATO de a proteja toți aliații săi. În plus, NATO va continua să sprijine Ucraina în apărarea sa contra agresiunii rusești, considerând acest sprijin o investiție în propria securitate. Secretarul general al Alianței a menționat că, datorită ajutorului acordat de NATO, Ucraina a putut să recupereze jumătate din teritoriul pierdut, să deschidă un coridor în Marea Neagră și să provoace pierderi însemnate forțelor ruse. Stoltenberg a salutat și recenta decizie a Uniunii Europene de a acorda un nou pachet major de ajutor pentru Ucraina și se bazează pe Congresul SUA să urmeze acest exemplu. „Aceasta nu este o acțiune de caritate, este o investiție în propria noastră securitate”, a subliniat șeful Alianței. Cu toate acestea, una dintre cele mai importante schimbări de la summitul Alianței este faptul că, acum, statele membre NATO nu pot mai să scape nepedepsite în cazul nerespectării obligațiilor financiare. În plus, NATO și-a propus să își intensifice eforturile în ceea ce privește capacitatea de combatere a conflictelor cibernetice și contraterorismului, precum și de a intensifica cooperarea în materie de securitate cu alte organizații internaționale importante