Războiul din Ucraina: negocieri fără progrese reale și obstacole majore pentru pace

Liderii din Occident continuă discuțiile pentru a garanta securitatea Ucrainei, afirmând că s-a înregistrat un anumit progres în negocierile pentru pace. Totuși, Rusia a intensificat atacurile, bombardând frontul estic și Kievul cu rachete balistice pe 28 august, în urma cărora au fost ucise cel puțin 23 de persoane și a fost avariat sediul delegației UE, conform digi24.ro.

Expertul în relații internaționale Ryhor Nizhnikau susține că, de fapt, negocierile pentru încetarea războiului sunt o farsă, fiind evidente lipsa de voință a ambelor părți de a ajunge la un acord real. Potrivit Kyiv Independent, Kremlinul oferă Kievului două opțiuni: să accepte condițiile Rusiei și să devină o țară marionetă, sau să fie învinsă și anexată treptat. Rusia și-a formalizat cererile teritoriale, anexând ilegal Crimeea în 2014 și regiunile Herson, Zaporijie, Donetk și Lugansk în 2022, deși controlează doar parțial aceste zone. Opinia publică ucraineană se opune vehement recunoașterii acestor anexări, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, citat de sursa menționată.

Perspectiva unei recunoașteri oficiale a teritoriilor ocupate de Rusia este considerată de majoritatea experților ca fiind o capitulare politică, deoarece ar legitima agresiunea Kremlinului și ar echivala cu capitularea Ucrainei. Oleksandr Kraiev subliniază că orice compromis în această direcție ar avea consecințe negative, atât morale, cât și pragmatice, deoarece fără garanții de securitate solide, cum ar fi aderarea la NATO, pacea durabilă devine improbabilă.

Potrivit citației din Kyiv Independent, nici SUA, nici statele europene nu pot oferi garantii suficiente de securitate pentru Ucraina, iar această situație fragilă riscă să perpetueze conflictul. Expertul Ryhor Nizhnikau estimează că “o soluționare teritorială este foarte improbabilă”, iar Ucraina poate accepta un acord dureros doar dacă Occidentul îi asigură garanții credibile.

De asemenea, discuțiile privind garanțiile de securitate devin dificile, deoarece Rusia refuză categoric prezența trupelor occidentale în Ucraina. Steve Witkoff, trimisul special al fostului președinte Donald Trump, a afirmat că se discută o garanție similară cu articolul 5 din NATO, adică o angajare ca aliații să apere Ucraina cu forța în caz de atac. În realitate, însă, experții notează că această perspectivă este nerealistă, Rusia fiind împotriva oricăror garanții atât de solide, iar Kremlinul respinge aderarea Ucrainei sau a NATO, respinsă și de Trump în trecut.

De asemenea, Moscova nu acceptă intervenția cu trupe din NATO sau ajutor militar occidental în Ucraina. Dmitri Medvedev și Serghei Lavrov au reiterat că prezența trupelor străine în Ucraina este inacceptabilă pentru Rusia, iar Putin a spus că va accepta un armistițiu doar dacă se interzice mobilizarea și asistarea militară occidentală pentru Kiev. În plus, Rusia cere impunerea de limite asupra capacității militare ucrainene, ceea ce expertul Jenny Mathers consideră că înseamnă de fapt garantii care să îi conferă Moscovei dreptul de veto.

Potrivit Kyiv Independent, reticența liderilor occidentali, inclusiv a lui Donald Trump, are un impact negativ asupra șanselor de pace. Donald Trump, care a oscilat între calmitate și amenințări, a refuzat să sancționeze drastic Rusia, rata amplificând influența Kremlinului. Strategiile sale au fost adesea incoerente, spun analistii, iar lipsa unor măsuri dure a permis Rusiei să avanseze în conflict, notează sursa menționată.

Specialiștii consideră că doar presiuni măsurați și constante, precum sancțiuni severe și livrări sporite de arme către Ucraina, ar putea convinge Rusia să accepte un acord de pace. Însă, potrivit lui William Wohlforth, majoritatea experților consideră strategia lui Trump ca fiind incoerentă și slab coordonată, ceea ce poate prelungi războiul. În plus, Valentin Nizhnikau afirmă că “din momentul în care Rusia percepe că poate să continue conflictul fără consecințe majore, va face acest lucru”.

Acest lucru se datorează, potrivit analiștilor, faptului că Putin nu are niciun motiv să accepte un acord dacă nu simte că îi sunt puse piedici serioase. Ei consideră că o adevărată ieșire din criză necesită presiuni internaționale constante și o poziție fermă din partea Occidentului, inclusiv sprijin militar și economic pentru Ucraina, ceea ce, deocamdată, lipsăște, concluzionează sursa citată.