Președintele american Donald Trump descoperă că lauda din campania electorală în legătura cu încheierea rapidă a unor acorduri de pace nu produce deloc rezultate rapide, iar războaiele continuă. În timp ce liderul de la Casa Albă făcea marți cei mai mici pași înainte cu privire la planul său de pace pentru Ucraina, o altă încetare a focului, pentru care își revendică meritul personal, a fost spulberată. Israelul a lansat un nou atac asupra Hamas în Gaza, ucigând sute de civili, scrie CNN într-o analiză a situației geopolitice și a parcursului lui Trump pe drumul de a deveni un făcător de pace. Convorbirea lui Donald Trump cu președintele rus Vladimir Putin, în mare parte intransigent, și decizia premierului israelian Benjamin Netanyahu de a relua războiul în Gaza a evidențiat doi lideri ale căror priorități politice le vor depăși pe cele ale președintelui american. Aceasta este atmosfera geopolitică nepromițătoare care stă în calea visului lui Trump de a lăsa o moștenire ca pacificator global, despre care a prezis că se va împlini imediat ce se va întoarce în Biroul Oval. Există din ce în ce mai multe semne că obiectivele lui Trump merg dincolo de încheierea luptelor cu o pace echitabilă care poate fi susținută. Relatările discuției sale cu Putin nu au făcut decât să întărească temerile guvernului ucrainean și ale aliaților săi europeni că Trump vede războiul ca pe un spectacol secundar în dorința sa mai largă de apropiere de Moscova. Acest lucru îl determină să vadă conflictul prin prisma Rusiei. În plus, acest lucru, scrie CNN, explică de ce l-a certat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski până când acesta a aderat la planul său de încetare a focului de 30 de zile, dar a avut numai cuvinte de laudă la adresa lui Putin atunci când acesta a refuzat marți să accepte propunerea. Consimțământul Washingtonului față de revenirea lui Netanyahu la bombardarea Gazei, între timp, pune capăt eforturilor trimisului lui Trump, Steve Witkoff, de a obține eliberarea ostaticilor și un acord în faza a doua pentru a pune capăt unui război care constituie un impediment pentru obiectivul principal al administrației - un acord de pace istoric între Israel și statele arabe. Dar o nouă ofensivă aeriană a SUA împotriva rebelilor Houthi din Yemen, susținuți de Iran, sugerează, de asemenea, că Trump se concentrează acum pe un alt obiectiv - creșterea presiunii asupra Republicii Islamice pentru a o forța să poarte discuții privind programul său nuclear sau pentru a-i slăbi și mai mult colaboratorii regionali înainte de un posibil atac israelian sau american asupra instalațiilor sale nucleare. Revenit la putere, Trump a mustrat aliații SUA din Europa și a formulat pretenții expansioniste față de Canada, Groenlanda și Panama. Dar cea mai mare întrebare de politică externă de până acum în al doilea mandat al său este când sau dacă va fi dispus să exercite presiuni asupra lui Putin sau Netanyahu. Ambiția sa transparentă de a câștiga Premiul Nobel pentru Pace ar putea depinde de aceasta. Casa Albă a fost optimistă cu privire la convorbirea telefonică a președintelui cu Putin. Dar principalul rezultat a fost respingerea de către Rusia a ideii SUA privind o încetare imediată a focului. Potrivit Casei Albe, rușii au fost de acord să oprească atacurile asupra obiectivelor energetice și de infrastructură ucrainene. Și Ucraina a semnat, de asemenea, acordul. Dar utilizarea de către Casa Albă a cuvântului „încetare a focului” a supraevaluat pauza de 30 de zile în această zonă limitată. Nu există niciun impediment ca Rusia să continue să lovească alte ținte de pe linia frontului și civile din Ucraina. Într-adevăr, ucrainenii au declarat marți seara că Moscova a trimis un baraj de drone împotriva unui spital din regiunea Sumî. Un raport al Rusiei privind discuțiile diferă subtil de versiunea SUA, de exemplu referindu-se la „infrastructura energetică” - ceea ce sugerează o viziune mai restrânsă a acordului decât înțelegerea SUA. Cu toate acestea, administrația insistă asupra faptului că acesta este doar primul pas și că acum vor avea loc discuții în Orientul Mijlociu pentru a ajunge la o încetare a focului maritim în Marea Neagră și la o încetare completă a focului și o pace permanentă. „A fost o decizie foarte bună”, a spus Trump reînnoindu-și lauda că numai el ar fi putut reuși o astfel de performanță și prezicând progrese rapide în curând, în ciuda noilor blocaje ale lui Putin. „Dacă nu eram eu aici, el nu ar fi făcut-o niciodată”, a spus el despre liderul rus într-un interviu acordat Washington Examiner. „Următorul lucru ar fi o încetare completă a focului și un acord”, a spus Trump. „Cred că se va întâmpla destul de repede”. La începutul unui proces de pace, este recomandabil să se vorbească despre pași graduali pentru a crea un sentiment de impuls și pentru a crește prețul pentru părțile beligerante în cazul în care acestea renunță. Prin urmare, optimismul lui Trump nu poate fi deplasat. Dar autofelicitarea sa poate fi o încercare politică de a masca eșecul demersului său de încetare totală a focului, având în vedere realitatea că Putin nu se grăbește să facă pace, ținând cont de succesul său recent pe câmpul de luptă. Președintele american pare, de asemenea, să încerce să păstreze ideea tot mai fragilă că este un negociator de neegalat, care acumulează deja victorii uriașe în politica externă. Cu toate acestea, președintele SUA a obținut unul dintre primele angajamente de a reduce intensitatea luptelor de la invazia rusă de acum trei ani. Dacă va reuși să instaureze pacea, aceasta va fi o realizare uriașă care va salva mii de vieți. Dar credibilitatea sa personală este în joc - și se bazează pe un lider rus care a încălcat în mod constant acordurile și armistițiile și a fost mai abil decât oricare președinte american din ultimii 25 de ani. Niciun discurs pozitiv nu a putut masca refuzul lui Putin de a semna planul SUA pentru o încetare completă a focului timp de 30 de zile. În schimb, președintele rus a prezentat un nou set de condiții care ar fi imposibil de acceptat de către Ucraina și care vor alimenta temerile europene că o pace în termenii Kremlinului ar semăna semințele unui viitor război. „Pentru a o spune în termeni foarte simpli, Putin a respins propunerea care a fost pusă pe masă”, a declarat William Browder, șeful Global Magnitsky Justice Campaign, care este unul dintre cei mai proeminenți critici internaționali ai lui Putin, la CNN International,. Fostul prim-ministru britanic Boris Johnson, care este prietenul lui Trump, dar și unul dintre principalii susținători ai lui Zelenski, a fost și mai tăios. „Ce surpriză - Putin respinge o încetare necondiționată a focului”, a declarat Johnson într-o postare pe X. El vrea să continue să bombardeze și să ucidă ucraineni nevinovați. El vrea ca Ucraina să fie dezarmată. Vrea să neutralizeze Ucraina. Vrea să facă din Ucraina un stat vasal al Rusiei. El nu negociază. Râde de noi. Un raport al Kremlinului privind conversația cu Trump a declarat că Putin a cerut „încetarea completă a furnizării de ajutor militar străin și informații către Kiev”. Aceasta este o cerere vicleană și o încercare de a-l convinge pe Trump să ia măsurile pe care le-a luat deja - pentru scurt timp - pentru a forța Ucraina să accepte încetarea focului după vizita dezastruoasă a lui Zelenski în Biroul Oval. Președintele rus încearcă, de asemenea, să creeze o prăpastie între Trump și puterile vest-europene, care ar fi îngrozite de o întrerupere a ajutorului pentru Ucraina, care ar putea să o lase expusă forțelor ruse după un acord de pace. Acordul lui Putin de a opri atacurile asupra infrastructurii energetice reflectă dorința acestuia de a evita să îndepărteze de Trump - și pare a fi o concesie. Dar chiar și acest lucru poate fi mai puțin decât pare. Beth Sanner, un fost înalt oficial al serviciilor de informații americane, a explicat la „CNN News Central”: Cu ce au fost ei de acord? Chiar lucrul pe care Ucraina l-a reușit în acest moment (în timpul) acestui război a fost să lovească toată infrastructura energetică a Rusiei. Așadar, alegerea acestui singur lucru este o victorie”. Sanner a adăugat: Aceștia sunt termenii Kremlinului; aceștia nu sunt termenii americani. Cu siguranță Putin este la baza acestui acord. Atât Kremlinul, cât și Casa Albă au oferit, de asemenea, câteva indicii cu privire la obiectivele mai profunde din spatele angajamentului lor cu privire la Ucraina. Ambele au menționat că cei doi lideri au discutat probleme globale mai ample, inclusiv proliferarea nucleară, și au evocat o viziune a unei noi relații care include acorduri economice de care ar putea beneficia. Acest lucru subliniază obiectivul lui Trump de a-l readuce pe Putin pe scena globală - într-un mod care l-ar evita să plătească un preț pentru invazia ilegală și neprovocată a unei democrații suverane. Convergența celor două guverne a fost o reamintire remarcabilă a modului în care Trump disprețuiește aliații SUA și a îmbrățișat un inamic declarat al Statelor Unite. În raportul Casei Albe, oficialii au menționat că liderii „au împărtășit opinia că Iranul nu ar trebui să fie niciodată în poziția de a distruge Israelul”. Acesta a fost un indiciu potențial semnificativ, deoarece un obiectiv al unei apropieri a SUA de Rusia ar putea fi îndepărtarea Rusiei de legăturile sale tot mai strânse cu Teheranul, care face parte dintr-o rețea informală tot mai strânsă, care include și alți inamici ai SUA: Coreea de Nord și China. Întreruperea armistițiului în Gaza arată limitările cu care s-a confruntat administrația americană până în prezent în ceea ce privește transformarea progreselor inițiale de pace în acorduri mai durabile. Aceasta este o tendință care ar putea fi de rău augur pentru procesul de pace din Ucraina. Mulți observatori americani au crezut mult timp că Netanyahu nu a dorit niciodată să treacă dincolo de prima etapă recent încheiată a unui acord de încetare a focului pentru a pune capăt unui război care a izbucnit după masacrarea civililor israelieni de către Hamas la 7 octombrie 2023. Marți a fost cea mai mortală zi din ultimele 15 luni în Gaza, potrivit unui bilanț al CNN, după ce forțele israeliene au lovit mai multe ținte. Mai mult de 400 de persoane au fost ucise, au declarat autoritățile palestiniene. Netanyahu a declarat că a lansat noi atacuri deoarece Hamas a refuzat să elibereze ostaticii rămași sau să accepte o propunere a SUA de a prelungi încetarea focului în Gaza, în ciuda unei pauze în activitatea militară a Israelului. Cu toate acestea, Hamas a insistat că nu a respins propunerea SUA și că dorește ca încetarea focului să fie prelungită. Dar gruparea islamică a avut, de asemenea, puține stimulente pentru a-i elibera pe ostaticii rămași în viață, care reprezintă o ultimă monedă de schimb insensibilă într-un conflict despre care Netanyahu promite că se va încheia doar atunci când gruparea va fi eradicată. „Acesta este doar începutul”, a declarat marți prim-ministrul israelian. Netanyahu, care a fost judecat pentru corupție, a obținut câștiguri politice imediate pentru decizia sa de a relansa războiul. Politicianul israelian de extremă dreapta Itamar Ben-Gvir a declarat că va reintra în guvern împreună cu partidul său Otzma Yehudit, sau Puterea evreiască. Acest lucru a consolidat poziția politică a premierului Likud înaintea unor negocieri bugetare dificile care ar putea amenința longevitatea guvernului său. Revenirea la război a însemnat, de asemenea, că procesul de corupție al lui Netanyahu a fost amânat temporar. Mulți dintre criticii prim-ministrului consideră că acesta a prelungit în mod deliberat războiul din Gaza pentru a preveni un caz în care ar putea fi condamnat la închisoare dacă este găsit vinovat. La fel ca Putin, pentru care războiul din Ucraina a devenit o cauză existențială, Netanyahu ar putea avea nevoie să continue războiul pentru a-și consolida puterea. Dar Trump are propriile sale stimulente politice masive pentru a reduce la tăcere armele. Mai devreme sau mai târziu, președintele american s-ar putea confrunta cu alegeri politice dificile pe care le-a amânat până acum.