Camera Deputaților a adoptat miercuri, ca for decizional, Legea pentru combaterea extremismului, fără a ține cont de obiecțiile transmise anterior de președintele Nicușor Dan, care solicitase reexaminarea actului normativ. Această decizie urmează hotărârea similară luată de Senat în 8 decembrie. Conform Agerpres, legea inițiată de deputatul Silviu Vexler modifică și completează legislația referitoare la interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.
👉Sesizări de neconstituționalitate și poziția Curții Constituționale
Legea a fost trimisă spre promulgare pe 21 iunie 2025, după ce o sesizare de neconstituționalitate fusese depusă pe 18 iunie de deputați din grupuri parlamentare precum Partidul S.O.S. România, Alianța pentru Unirea Românilor și Partidul Oamenilor Tineri, alături de deputați neafiliați. În urma unei sesizări similare înaintate de președintele României în iulie, Curtea Constituțională a respins, prin Decizia nr. 356/2025, obiecția de neconstituționalitate.
Cu toate acestea, pe 3 decembrie 2025, președintele României a cerut reexaminarea legii, motivând că actul normativ nu oferă suficientă previzibilitate în definirea infracțiunilor și folosește categorii juridice neclare, care ar putea conduce la interpretări neunitare sau abuzive.
👉Definițiile și prevederile principale ale legii împotriva extremismului
Proiectul definește o organizație cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob ca fiind un grup de cel puțin trei persoane, temporar sau permanent, cu scopul promovării ideilor, doctrinei sau concepțiilor corespunzătoare acestor regimuri și ideologii, cuprinzând ura, violența, superioritatea rasială, incitarea la xenofobie, recurgerea la violență pentru schimbarea instituțiilor democratice și șovinismul. În această categorie intră partide politice, asociații, fundații sau alte entități juridice conform legii societăților, indiferent dacă acestea au personalitate juridică sau nu.
Materialele fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe sunt definite ca documente de propagandă politică, inclusiv manifeste, afișe, fotografii sau programe care promovează aceste doctrine. Distribuirea acestor materiale constituie infracțiune sancționată cu închisoare sau amendă, cu excepția utilizării în scopuri artistice, științifice, educative sau personale, fără caracter propagandistic.
Legea sancționează cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea unor drepturi promovarea publică a cultului persoanelor vinovate de genocid, crime contra umanității sau crime de război, precum și a ideilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. De asemenea, se interzice ridicarea sau menținerea în spații publice – cu excepția muzeelor – a statuilor, grupurilor statuare sau placelor comemorative dedicate acestor persoane sau membrilor conducerii organizațiilor criminale recunoscute de instanțe internaționale.
Astfel, legea urmărește atât prevenirea răspândirii extremismului cât și sancționarea promovării acestuia, în conformitate cu decizia Curții Constituționale și cu normele legale actuale referitoare la combaterea antisemitismului.
