Update cu 8 luni în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Simona Stan
Un important eveniment a avut loc recent la București, adunând la aceeași masă reprezentanți ai Uniunii Europene, ambasadori, companii italiene din România și experți în domeniul ocupării forței de muncă.
Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a subliniat importanța acestui eveniment, afirmând: "Prin acest eveniment comun ne dorim să contribuim la creșterea competențelor pentru angajați. Formarea profesională trebuie să fie continuă și permanent corelată cu nevoile reale ale pieței muncii."
Această declarație a fost făcută în urma unei întâlniri cu ambasadorul Italiei la București, E.S. Alfredo Durante Mangoni. Evenimentul nu a fost doar o simplă discuție, ci un început promițător pentru colaborări concrete în sfera muncii.
Printre prioritățile discutate s-au numărat:
Aceste măsuri sunt menite să sprijine atât angajații români, cât și relațiile dintre România și Italia în domeniul muncii și al securității sociale.
În țară sunt oferite mii de posturi vacante, cele mai multe în transport rutier, curierat, comerț sau construcții. Spre exemplu, sunt peste 1.900 de locuri pentru șoferi în transport rutier și aproape 1.530 pentru lucrători comerciali.
Șeful ANAF, Nica, a clarificat că instituția nu intenționează să impoziteze produsele sau serviciile realizate pentru consumul propriu în gospodării. „Prin autoconsum se înțelege folosirea produselor sau serviciilor realizate de gospodărie pentru consumul propriu”, a spus el, în contextul controverselor apărute recent.
Adrian Nicușor Nica, președintele ANAF, și Olga Golban, directoarea Serviciului Fiscal de Stat al Republicii Moldova, au semnat un document în cadrul unei ceremonii oficiale la sediul ANAF. „Acest cadru de colaborare reflectă angajamentul nostru de a dezvolta relațiile bilaterale în segmentul administrării fiscale, în spiritul cooperării europene, al bunei vecinătăți și al obiectivului comun de a promova administrații fiscale moderne, transparente și eficiente”, a declarat Nica.
Legea actuală permite achitarea salariilor restante pentru maximum cinci luni, limitat la cinci salarii medii brute pe lună pentru fiecare angajat. Un nou proiect vizează creșterea plafonului la 12 salarii medii brute și extinderea perioadei acoperite de la cinci la 12 luni, în ultimele 24 de luni anterioare insolvenței.
