20 May
Inapoi

Rezultatele elevilor maramureşeni la etapele naționale ale Olimpiadelor de limbi moderne

Postat pe 09 May 2024

Update cu 1 săptămână în urmă

Timp de citire: 6 minute

Image Description

Elevii maramureşeni au obţinut şi în acest an rezultate remarcabile la etapele naționale ale Olimpiadelor de limbi moderne. Astfel, la faza națională a Olimpiadei de limba rusă modernă, desfășurată la Târgoviște, în perioada 23-26 aprilie, elevii mar,mureşeni au obținut următoarele premii: – Șelever Alexandru Cristian, Școala Gimnazială Remeți, clasa a VII-a, Premiul I; – Halas Sara Mariana, clasa a IX-a, Colegiul Național „Dragoș Vodă” Sighetu-Marmației, Premiul III; – Hera Maria, clasa a XI-a, Colegiul Național Pedagogic „Regele Ferdinand” Sighetu-Marmației, Premiul III. Tot la Târgoviște, în perioada 20–26 aprilie, a avut loc etapa națională a Olimpiadei de limba germană, unde cele două participante din județul nostru au obținut recunoașterea muncii lor printr-un premiu și o mențiune la etapa de proiect a competiției: – Bodrogi Mara Eva, clasa a X-a, nivel A2, Colegiul Național „Vasile Lucaciu” Baia Mare, Premiul II – Proiect; – Turnwald Chenoa, clasa a XI-a, nivel C1, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Baia Mare, Mențiune – Proiect. La Iași, în perioada 26–30 aprilie, s-a desfășurat etapa națională a Olimpiadei de limba franceză, respectiv a Olimpiadei de limbi romanice.

Rezultatele, meritorii și în cadrul acestor competiții, au fost: Limba franceză – Trifoi I. Alesia Ioana, clasa a VII-a, Şcoala Gimnazială „Dr. Ioan Mihalyi de Apşa” Sighetu-Marmaţiei, Mențiune ME; – Dan C. Carina Cristiana, clasa a VIII-a, Școala Gimnazială „Octavian Goga” Baia Mare, Mențiune ME; – Savin S.

Sarah Aida, clasa a IX-a, Colegiul Național „Gheorghe Șincai” Baia Mare, Mențiune ME; – Dumitraș I. Denisa Nicoleta, clasa a IX-a bilingv, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Baia Mare, Mențiune ME; – Mîrza I. Ionuț, clasa a X-a, Colegiul Național „Vasile Lucaciu” Baia Mare, Mențiune ME; – Pop D. R.

Raysa Denisa, clasa a X-a bilingv, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Baia Mare, Mențiune ME; – Silaghi F. Karina Florina, clasa a XI-a, Colegiul Național „Vasile Lucaciu” Baia Mare, Premiul II; – Ungur D. Emanuela-Daniela, clasa a XI-a, Liceul Teoretic „Petru Rareș” Târgu Lăpuș, Mențiune ME; – Mureșan M.V. Manuel Ionuc, clasa a XII-a, Liceul Teologic Penticostal Baia Mare, Mențiune ME.

Eleva Dumitraș I. Denisa Nicoleta, de la clasa a IX-a bilingv, a obținut și un Premiu special în cadrul aceleiași olimpiade. Limba spaniolă – Kovacs N. I.

Roberta Maria, clasa a XI-a, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Baia Mare , Premiul III; – Bârsan G. C. Ariana Maria, clasa a XI-a, bilingv, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Baia Mare, Premiul III. Limba italiană – Pop D.

Francesco Davide, clasa a X-a, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Baia Mare, Mențiune ME; – Oanea F. Lorena Letiția, clasa a XI-a, Colegiul Național „Gheorghe Șincai” Baia Mare, Mențiune ME; – Jurgea C. Darius Cristian, clasa a XII-a, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Baia Mare, Mențiune ME. Nu în ultimul rând, la Deva, în perioada 27 aprilie – 01 mai, s-a desfășurat etapa națională a Olimpiadei de limba engleză, unde elevii noștri au obținut, și de această dată, premii importante: – Hoban L.E.

Maria Ioana, clasa a VIII-a, Școala Gimnazială „Nicolae Iorga” Baia Mare, Mențiune ME; – Laza C.V. Karina- Elisa, clasa a IX-a, Colegiul National „Vasile Lucaciu” Baia Mare, Premiul III; – Petrovai V. Camelia, clasa a XII-a, Colegiul Naţional „Dragoş Vodă” Sighetu Marmației, Mențiune ME; – Hreniuc C. Andrei, clasa a XI-a bilingv, Colegiul Național „Vasile Lucaciu” Baia Mare, Premiul II; – Axenta M.

Doris, clasa a XII-a bilingv, Colegiul Național ”Vasile Lucaciu” Baia Mare, Mențiune ME. Poate cea mai mare realizare este calificarea la Olimpiada Internațională de limba engleză, care se va desfășura la Constanța, în perioada 1-8 septembrie 2024, a elevului Hreniuc C. Andrei, de la Colegiul Național „Vasile Lucaciu” Baia Mare.

Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Actualitate
Actualitate

Doi răniți într-un accident rutier pe DN 7, între o mașină și un TIR în județul Vâlcea

Două persoane au fost rănite într-un accident rutier care a avut loc sâmbătă pe DN 7, în zona localității Robești, din județul Vâlcea. Potrivit polițiștilor Serviciului Rutier din cadrul IPJ Vâlcea, un autoturism și un autotren au intrat în coliziune. În urma impactului, șoferul și un pasager din mașină au suferit răni. Aceștia au fost transportați la spital pentru a primi îngrijiri medicale. Conform primelor verificări, șoferii celor două vehicule au fost testați cu aparatul etilotest, însă rezultatele au arătat că aceștia nu consumaseră alcool. Polițiștii fac cercetări pentru a stabili cu exactitate cauzele și circumstanțele producerii accidentului rutier. Informațiile au fost furnizate de sursa Mediafax și au fost confirmate de autorități. În prezent, traficul rutier în zona accidentului este restricționat, iar polițiștii fac eforturi pentru a lămuri împrejurările incidentului și pentru a menține ordinea și siguranța pe drumurile publice. Solicităm tuturor conducătorilor auto să respecte regulile de circulație și să manifeste prudență la volan, pentru a evita astfel de incidente neplăcute și a proteja viața și integritatea celor din jur. Vă reamintim că, în cazul în care sunteți martorii unui accident rutier, este important să anunțați imediat autoritățile pentru a putea interveni prompt și a evita consecințele grave. .

Actualitate

Câștigul salarial mediu în România în luna martie 2024

În luna martie 2024, câștigul salarial mediu brut pe economie a ajuns la 8502 lei, înregistrând o creștere de 512 lei (+6,4%) față de luna februarie 2024. Câștigul salarial mediu net a crescut la 5185 lei, cu 309 lei (+6,3%) mai mult decât în luna precedentă. Cele mai mari câștiguri salariale medii nete au fost raportate în fabricarea produselor din tutun (13250 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (2779 lei). Comparativ cu luna martie 2023, câștigul salarial mediu net a înregistrat o creștere de 13,9%. În ceea ce privește indicele câștigului salarial real, acesta a fost de 106,8% în martie 2024 față de martie 2023 și de 105,9% în martie 2024 comparativ cu februarie 2024. În decursul anului, fluctuațiile câștigului salarial sunt influențate de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători, în special în lunile de referință (decembrie, martie/aprilie). Acestea conduc la variații temporare ale câștigului salarial lunar, estompând fluctuațiile pe parcursul anului. Evoluția câștigului salarial real depinde atât de variațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației. În majoritatea activităților din sectorul economic, câștigul salarial mediu net a crescut în martie 2024 datorită acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). Creșterile au fost determinate și de realizările de producție sau încasările mai mari (în funcție de contracte/proiecte). Cele mai semnificative creșteri: 42,1% ȋn fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 35,6% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale); între 20,0% și 24,0% în fabricarea băuturilor, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), telecomunicaţii; între 13,0% și 17,5% în fabricarea altor produse din minerale nemetalice, activităţi de editare, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, activităţi de servicii anexe extracţiei, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; între 7,5% și 12,0% în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, colectarea şi epurarea apelor uzate, captarea, tratarea şi distribuţia apei, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului. Cele mai semnificative scăderi: cu 11,1% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii; între 3,0% și 7,0% în extracţia minereurilor metalifere, transporturi pe apă, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice. În sectorul bugetar, câștigul salarial mediu net a crescut în martie 2024 comparativ cu februarie 2024 astfel: Sănătate și asistență socială: +6,9%, datorită aplicării unor prevederi legale; Învățământ: +4,6%, ca urmare a reluării plății cu ora a cadrelor didactice; Administrația publică: +1,7%, datorită acordării biletelor de valoare (tichete de vacanță) aferente anului 2024. .

Actualitate

Ciolacu, încredere în scăderea inflației sub 5% până la finalul anului

România se apropie de un trend descendent în ceea ce privește inflația, potrivit premierului Marcel Ciolacu, care a declarat astăzi la Iași că aceasta va scădea sub 5% până la sfârșitul anului. În urma unei întrebări referitoare la îngrijorarea populației în legătură cu prognozele inflației făcute de oficiali europeni, premierul a afirmat: "Eu am preluat cu o inflație de cred că 10,3, am ajuns acum la 5,8-5,9, este evident că suntem pe un trend descendent. Sunt ferm convins că spre sfârșitul anului categoric va fi o inflație sub 5%, de fapt și BNR a prognozat acest lucru". În plus, potrivit premierului, creșterea economică a fost bazată, pentru prima dată, pe investiții și nu pe consum. "Ce e cel mai îmbucurător este creșterea economică estimată și pe anul acesta, dar mai ales pe anul viitor. România a reușit să nu intre în recesiune. A reușit acest lucru pentru că atât în administrația locală, cât și în administrația centrală, a fost o mobilizare de a da drumul la cât mai multe investiții. De aceea, e pentru prima oară în istoria României când avem plăți efective de aproape 41 de miliarde în patru luni, numai în zona de investiții, iar creșterea economică a fost pentru prima oară bazată nu pe consum, a fost bazată pe investiții", a declarat Ciolacu. Mai mult decât atât, premierul a subliniat importanța implementării reformelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) pentru a asigura o creștere sustenabilă în viitor. "Cu adevărat, va trebui să implementăm reformele din PNRR, astfel încât când se vor finaliza aceste investiții să fie și sustenabile. Aceasta este calea pe care o urmează România în acest moment, devenind astfel o țară dezvoltată odată cu aderarea la OECD", a mai adăugat Ciolacu. Potrivit surselor media, declarațiile premierului au fost făcute în cadrul unei întâlniri la Iași, iar acestea au fost transmise prin intermediul agenției de știri Mediafax. .

Actualitate

Creșterea conexiunilor de internet fix și mobil în România: 5 milioane de utilizatori de internet prin fibră optică

Într-un raport recent publicat de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), se arată că, la sfârșitul anului 2023, numărul de conexiuni de internet fix prin fibră optică a crescut, atingând cifra de 5 milioane. Astfel, trei din patru conexiuni de internet fix din România sunt realizate prin fibră optică, marcând o creștere de 13% față de anul precedent. Aceasta a dus la depășirea pragului de 2 milioane de conexiuni Gigabit. Nivelul de penetrare a internetului fix în gospodării a trecut de 80%, conform datelor raportate de furnizori și incluse în raportul ANCOM. Acest progres este un pas important către obiectivele digitale ale Uniunii Europene pentru 2030, care vizează ca toate gospodăriile europene să aibă acces la conexiuni Gigabit și rețele 5G sau echivalente în toate zonele populate. Conform raportului, numărul conexiunilor active de internet mobil a crescut ușor, ajungând la 21,5 milioane, dintre care 17 milioane utilizează 4G și/sau 5G. Conexiunile 5G s-au triplat în comparație cu sfârșitul anului 2022, ajungând la 2,3 milioane. Numărul total de conexiuni de internet fix a depășit 6,6 milioane, cu o creștere de 4% față de anul anterior. Dintre acestea, 93% permit viteze de peste 100 Mbps, iar 31% (2 milioane de conexiuni) oferă viteze de cel puțin 1 Gbps. Mediul rural a înregistrat o creștere mai rapidă a numărului de conexiuni (+5%) în comparație cu mediul urban (+4%). Traficul mediu lunar de internet a ajuns la 81 GB per locuitor, marcând o creștere de 17%. În ceea ce privește telefonia mobilă, România avea 23,6 milioane de cartele SIM active la sfârșitul anului 2023, două treimi fiind pe bază de abonament. Traficul total de voce a scăzut cu 6%, în timp ce traficul mediu de telefonie mobilă efectuat de un locuitor a fost de 4 ore și 22 minute pe lună. Numărul abonaților la servicii de televiziune s-a menținut la 7,8 milioane. Se observă o preferință pentru serviciile de retransmisie prin cablu, care au crescut cu 4%, ajungând la 6,8 milioane de abonați, în timp ce serviciile prin satelit au scăzut cu 22%. Veniturile din sectorul telecom s-au menținut la 16,9 miliarde de lei în 2023 (aproximativ 3,4 miliarde euro). Internetul fix și mobil a generat 37% din totalul veniturilor, telefonia mobilă 29%, iar retransmisia programelor TV 15%. În funcție de veniturile obținute, primii trei furnizori erau grupul Orange (39%), RCS&RDS (26%) și Vodafone (24%). Publicarea acestor date coincide cu celebrarea Zilei Mondiale a Telecomunicațiilor și Societății Informaționale, marcând progresul impresionant al sectorului telecomunicațiilor de la telegraful secolului al XIX-lea la conexiunile Gigabit ale secolului XXI. Raportul detaliat al ANCOM poate fi consultat online, oferind o privire comprehensivă asupra evoluțiilor pieței de comunicații electronice din România. .

Recente din Romania

-
-

07:12

Peste 80 de accidente de muncă verificate de ITM Covasna în 2023

Peste 80 de fişe de comunicare a evenimentelor în care au fost implicați lucrători au fost transmise anul trecut Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Covasna. Cercetările au arătat că trei persoane au murit în 2023 în accidente de muncă, iar alte peste 30 au ajuns în incapacitate temporară de muncă. Bilanțul ITM Covasna, transmis redacției covasnamedia.ro printr-un comunicat de presă, arată că „în anul 2023 au fost transmise la I.T.M. Covasna un nr. de 81 fişe de comunicare a evenimentelor în care au fost implicați lucrători. În urma cercetării evenimentelor, situația se prezintă astfel: 3 persoane cu accident de muncă mortal, 31 de persoane cu incapacitate temporară de muncă, 7 persoane cu accidente ușoare, 18 accidente în afara muncii, diferenţa fiind accidente înregistrate în alte judeţe, angajatorii la care s-au produs evenimentele având sediul în județul Covasna”. Sectoarele în care au fost înregistrate cele mai multe accidente de muncă au fost: tăierea şi rindeluirea lemnului, fabricarea pieselor şi a accesoriilor pentru autovehicule, construcţii de clădiri, transport, silvicultură şi exploatări forestiere, agricultură, învățământ, activități de comerț și activități de asistență spitalicească. Datele au fost transmise în contextul în care în prezent este în derulare o campanie care își dorește „zero accidente de muncă”. Printre acțiunile incluse în demers se numără și o sesiune de informare și conștientizare, care va avea loc luni, 25 martie, de la ora 10:00, la sediul Inspectoratului Teritorial de Muncă Covasna, situat în Sfântu Gheorghe (str. Muncitorilor, nr.12-14). „Existența unor condiții de muncă sigure și sănătoase este o condiție prealabilă pentru o forță de muncă sănătoasă și productivă. Nimeni nu ar trebui să sufere de pe urma unor boli sau accidente legate de locul de muncă. Acesta este, de asemenea, un aspect important atât al sustenabilității, cât și al competitivității economiei UE. (...) În spațiul UE, sectoarele construcțiilor, transportului și depozitării, industriei prelucrătoare și agriculturii, silviculturii și pescuitului au reprezentat împreună aproximativ două treimi (63,1%) din totalul accidentelor de muncă mortale și peste două cincimi (44,1%) din totalul accidentelor de muncă cu incapacitate temporară de muncă din 2020. Pe lângă sănătate și bunăstare, există argumente economice solide pentru un nivel ridicat de protecție a lucrătorilor. Accidentele de muncă și bolile profesionale reprezintă un cost de peste 3,3% din PIB pe an pentru economia UE”, mai scrie în comunicatul de presă transmis de ITM Covasna. Campania cu viziunea „zero accidente de muncă” se desfășoară în cadrul strategiei UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă din perioada 2021-2027, „Securitatea și sănătatea în muncă într-o lume a muncii în schimbare”. Se încarcă...
Image Description

07:07

Cercetătorii au soluționat misterul "copacului vieții" care datează de acum 21 de milioane de ani

După ani de cercetări și studii asupra emblematicilor baobabi, oamenii de știință au reușit să descopere misterul originii lor. Potrivit unui nou studiu, baobabii au apărut în Madagascar acum 21 de milioane de ani și apoi s-au răspândit în Australia și pe continentul african. Potrivit cercetătorilor, semințele acestor copaci unici au fost transportate de curenții oceanici și apoi s-au dezvoltat în specii diferite în diferite zone ale lumii. Cu toate acestea, acești copaci sunt acum amenințați de schimbările climatice și defrișările masive. Din cele opt specii de baobabi studiate de cercetători britanici, s-a descoperit că șase se găsesc în Madagascar, una în Africa și una în nord-vestul Australiei. Deși sunt cunoscuți și sub numele de "copaci vieți" sau "copaci cu susul în jos", baobabii sunt în pericol de dispariție. Cercetătorii pun în evidență importanța conservării acestor copaci unici, cerând ca două specii de baobab, inclusiv cel mai mare și faimos dintre ei, baobabul uriaș, să primească un statut de conservare mai ridicat. Potrivit studiilor, baobabii pot trăi până la câteva mii de ani și sunt vitali pentru ecosistemul din care fac parte. Acești copaci sunt cu adevărat speciali, fiind strâns legați de culturile și tradițiile locale. Forma lor ciudată și longevitatea lor i-au făcut să fie adorați de comunitățile locale și să fie considerați un simbol al vieții. Nu numai că fructele lor sunt considerate "super-alimente", dar din trunchiul lor se pot obține și fibre folosite în industria textilelor și îmbrăcămintei. De asemenea, florile lor mari de culoare albă sunt extrem de importante pentru lilieci, care călătoresc distanțe lungi pentru a se hrăni cu nectarul lor. Baobabii sunt adorați și de păsări, care își fac cuib în trunchiul lor și contribuie la dispersarea semințelor lor, asigurând astfel continuarea speciei. În concluzie, descoperirile făcute de cercetători asupra originilor baobabilor și pericolelor care îi amenință sunt alarmante. Este nevoie de eforturi intense pentru conservarea acestor copaci unici și vitali pentru ecosistemele din care fac parte. Baobabii sunt unii dintre cei mai deosebiți copaci din lume, iar conservarea lor este esențială pentru menținerea echilibrului natural și a culturilor locale.
Image Description

07:03

Valentin Resmeriță, candidatul PNL la Primăria Focșani: ”Peste tot vedem lucrări executate prost, în bătaie de joc. Banii noștri sunt aruncați pe fereastră și este inacceptabil! Este nevoie de o administrație eficientă, în folosul focșănenilor!”

În prag de alegeri locale, municipiul Focșani privește cu atenție spre viitorul său. În acest context, am avut ocazia să stăm de vorbă cu domnul Valentin Resmeriță, candidatul PNL la Primăria Focșani. Deși foarte ocupat și prins cu activitățile de campanie, domnul Resmeriță a avut amabilitatea de a ne răspunde la câteva întrebări importante pentru noi, focșănenii. Reporter: Domnule Valentin Resmeriță, vă mulțumesc că ați acceptat să ne acordați acest interviu. Începem cu prima întrebare: ce se mai poate face cu resistematizarea orașului, un proiect început de actualul primar PSD, Cristi Misăilă, care s-a dovedit a fi, de ce să n-o spunem, adevărată catastrofă pentru traficul din oraș? Există soluții pentru a remedia acest lucru? Valentin Resmeriță: Da, este adevărat că resistematizarea orașului este un subiect extrem de controversat, asta ca să mă exprim elegant, iar efectele sale asupra traficului din municipiul nostru sunt resimțite de către toți locuitorii Focșaniului. Peste tot vedem lucrări executate prost, în bătaie de joc, cetățenii își strică mașinile și asta înseamnă că pierd bani. Mai mult, lucrările executate prost înseamnă că banii publici, banii noștri, sunt aruncați pe fereastră… și acest lucru este inacceptabil. Cel mai probabil este că proiectul va fi terminat „pe genunchi”, de mântuială, ca să nu se spună, chipurile, că nu a fost finalizat. În urma lui rămân însă o serie de probleme majore, care trebuie rezolvate. Una dintre ele, probabil și cea mai importantă, este aglomerația! Orașul a devenit de necirculat, cu un trafic de coșmar! Nervii șoferilor și ai pietonilor, ale căror autobuze întârzie cu orele pentru că rămân blocate în cozile infernale, sunt întinși la maximum. Toată lumea și-a pierdut răbdarea pentru că acest primar s-a dovedit incapabil să gestioneze un proiect care, dacă mă întrebați, nici nu se prea potrivește cu arhitectura urbană a micului nostru Focșani. Ca primar, voi analiza în detaliu situația și voi colabora strâns cu experți în domeniu pentru a găsi soluții eficiente de remediere a problemelor create de acest proiect. Vom putea evalua posibilitatea ajustării traseelor și reintroducerea sensurilor giratorii dacă situația se prezintă extrem de grav și se blochează orașul, așa cum se preconizează, deja. Totodată, vom analiza posibilitatea de a crește dinamica transportului în comun pentru a descongestiona traficul și a îmbunătăți mobilitatea în oraș. Practic, să oferim oamenilor o alternativă viabilă, nu ca până acum, de a folosi mai mult microbuzele. Ideea este ca cetățenii să ajungă unde doresc mai repede decât cu mașina. Reporter: A doua întrebare se referă la problema parcărilor din orașul Focșani. Care sunt proiectele dumneavoastră pentru rezolvarea acestei probleme, având în vedere discrepanța dintre numărul de locuri de parcare disponibile și numărul mare de autovehicule din oraș? Valentin Resmeriță: Problema parcărilor este una reală și trebuie abordată cu seriozitate. În primul rând, vom identifica zonele critice și vom dezvolta proiecte pentru construirea de parcări suplimentare, fie la suprafață, fie subterane, acolo unde este posibil. Nu este o problemă ușoară dar nu este nici una care nu are rezolvare. Important este să-ți dai interesul să faci ceva în acest sens, nu doar să dai din gură că ai vrea acest lucru. Situația trebuie rezolvată rapid! Este nevoie de o evaluare pe teren și apoi, în urma consultării cu specialiști în domeniu, vom începe să construim parcări supraterane și, de ce nu, chiar subterane. Gândiți-vă că avem undeva la 10.600 de locuri de parcare și circa 60.000 de autovehicule înmatriculate în Focșani… avem nevoie de așa ceva. Reporter: Ultima întrebare se referă la angajații din instituțiile subordonate primăriei Focșani. Poate că unii, din diferite motive, se tem că vor avea probleme sau vor fi concediați atunci când veți prelua administrația publică. Valentin Resmeriță: Consider că este esențial să avem în instituțiile publice oameni angajați dedicați și competenți, care să ofere servicii de calitate comunității. Voi iniția o evaluare obiectivă a performanțelor angajaților și voi lua decizii în privința lor în funcție de aceste criterii. Voi promova meritocrația și profesionalismul în toate instituțiile subordonate primăriei Focșani, pentru a asigura o administrație eficientă și transparentă în folosul cetățenilor noștri.
Image Description

Recente din dolj

-
-

23:53

Liberalul Nicușor Roșca: Clădim împreună o comunitate de care să fim mândri

Liberalul Nicușor Roșca este candidatul Partidului Național Liberal la funcția de președinte al Consiliului Județean Dolj. Roșca a renunțat la funcția de subprefect al județului Dolj creionând un proiectul administrativ pe termen lung, cu o planificare strategică, axat pe dezvoltarea comunităților locale. Reporter: De ce ați decis să candidați la funcția de președinte al Consiliului Județean Dolj? Nicușor Roșca: Am decis să candidez la această funcție pentru că doresc să contribui la dezvoltarea județului Dolj și la îmbunătățirea vieții locuitorilor săi. Am o experiență solidă în administrația publică locală și sunt convins că pot aduce schimbările necesare la nivelul județului Dolj. Fiind absolvent al Facultății de Horticultură, cu master la SNSPA - administrație publică și inginer doctor în legumicultură, am ocupat postul de prefect al județului Dolj în cea mai grea perioadă nu numai a României, ci a întregii omeniri. Am fost numit ulterior subprefect și am reușit din aceste două funcții deținute în administrația județeană să îmi creez o imagine reală asupra contextului economico-social în care ne aflăm. Prin urmare, alături de colegii din PNL Dolj, am realizat un proiect administrativ cu care să vin în fața doljenilor și care să asigure dezvoltarea comunității. Reporter: Care sunt principalele obiective pe care doriți să le atingeți în cazul în care veți fi ales președinte al Consiliului Județean Dolj? Nicușor Roșca: Principalele mele obiective sunt legate de infrastructură, educație, sănătate și dezvoltare economică. Vreau să investim în modernizarea drumurilor și a rețelelor de transport, să dezvoltăm sistemele de învățământ și sănătate, să atragem investiții și să sprijinim mediul de afaceri local pentru a crea locuri de muncă și a crește nivelul de trai al locuitorilor județului Dolj. Tocmai pentru că primăriile din județ nu au specialiști pentru întocmirea proiectelor cu finanțare europeană, îmi doresc să înființez la nivelul județului Dolj centre zonale pentru consultanță în obținerea fondurilor europene. Ele se vor afla în subordinea CJ Dolj și vor oferi suport și îndrumare pentru proiectele care vizează îmbunătățirea infrastructurii, serviciilor publice și mediului de afaceri. Prin intermediul acestor centre, comunitățile locale vor fi motivate să-și dezvolte potențialul și să își îmbunătățească calitatea vieții. Aceste centre ar putea fi de mare ajutor pentru autoritățile locale, primarii și comunitate în ansamblu. Vor oferi servicii de consultanță specializată, pentru depunerea cererilor de finanțare, pentru elaborarea proiectelor de dezvoltare. Rep.: Care este prioritatea programului administrativ dumneavoastră și al echipei PNL Dolj? N. R.: Extinderea rețelei de alimentare cu gaze este un pas important în direcția asigurării unui acces facilitat la energie și un mediu de viață mai confortabil pentru comunitatea noastră. Cu ajutorul acestei extinderi, vom putea să aducem gaze naturale în casele noastre, oferindu-le astfel o sursă sigură și eficientă de energie tuturor doljenilor, indiferent de localitatea în care stă. Am stat de vorbă zilele trecută cu o localnică din Plenița și se vedea că toată viața i-a plăcut să se îngrijească de gospodărie. Singurul ei regret este că nu are încă gaze în curte. I-am promis că mă voi ocupa de acest aspect. Este necesar crearea unor poli de dezvoltare în județul Dolj, iar aceștia pot exista doar în jurul localităților care dispun de forță de muncă disponibilă în cele mai variate domenii economice. Acești poli periurbani constituie adevărate motoare economice necesare dezvoltării armonioase a județului, de la Est la Vest și de la Sud la Nord. Agricultura județului Dolj și activitatea fermierilor sunt grav afectate de fenomenul deșertificării, dar și de suprafețele mici de teren irigate. Soluția o reprezintă accesarea fondurilor europene, implementarea susținută și continuă a proiectelor de împădurire și dezvoltarea sistemului de irigații. O problemă spinoasă pentru doljeni este poziționarea gropii de gunoi de la Mofleni, în imediata apropiere a unor zone locuibile din Craiova. Din acest motiv, voi susține mutarea acesteia într-o zonă centrală a județului, departe de orice localitate urbană sau rurală, și va fi construită respectând cele mai înalte standarde în ceea ce privește protecția mediului. Dar nu vreau să neglijez nici dezvoltarea infrastructurii din unitățile de învățământ doljene. Este nevoie de o investiție susținută în sistem, copiii sunt viitorul acestei țări și pentru ei trebuie să muncim acum. Nu neg că există școli bine dotate și modernizate, care oferă condiții bune de învățare pentru elevi. Totuși, există și școli cu infrastructură precară, care se confruntă cu probleme cum ar fi lipsa de mobilier și echipamente didactice, deprecieri ale clădirilor sau lipsa de personal calificat. Mulți elevi din mediul rural se confruntă cu dificultăți în accesarea educației, din cauza distanței mari între localitățile lor și școli, lipsa transportului sau a resurselor financiare pentru a asigura un standard minim de trai pentru a-și continua studiile în orașe mai mari. În concluzie, situația școlilor din mediul rural din județul Dolj reflectă problemele sistemului de învățământ din România, care trebuie abordate și rezolvate pentru a asigura accesul egal la educație pentru toți elevii, indiferent de mediul în care trăiesc. Haideți să clădim împreună o comunitate europeană în județul Dolj! Cod AEP: 21240015
Image Description

14:30

Doi răniți într-un accident rutier pe DN 7, între o mașină și un TIR în județul Vâlcea

Două persoane au fost rănite într-un accident rutier care a avut loc sâmbătă pe DN 7, în zona localității Robești, din județul Vâlcea. Potrivit polițiștilor Serviciului Rutier din cadrul IPJ Vâlcea, un autoturism și un autotren au intrat în coliziune. În urma impactului, șoferul și un pasager din mașină au suferit răni. Aceștia au fost transportați la spital pentru a primi îngrijiri medicale. Conform primelor verificări, șoferii celor două vehicule au fost testați cu aparatul etilotest, însă rezultatele au arătat că aceștia nu consumaseră alcool. Polițiștii fac cercetări pentru a stabili cu exactitate cauzele și circumstanțele producerii accidentului rutier. Informațiile au fost furnizate de sursa Mediafax și au fost confirmate de autorități. În prezent, traficul rutier în zona accidentului este restricționat, iar polițiștii fac eforturi pentru a lămuri împrejurările incidentului și pentru a menține ordinea și siguranța pe drumurile publice. Solicităm tuturor conducătorilor auto să respecte regulile de circulație și să manifeste prudență la volan, pentru a evita astfel de incidente neplăcute și a proteja viața și integritatea celor din jur. Vă reamintim că, în cazul în care sunteți martorii unui accident rutier, este important să anunțați imediat autoritățile pentru a putea interveni prompt și a evita consecințele grave.
Image Description

16:57

Câștigul salarial mediu în România în luna martie 2024

În luna martie 2024, câștigul salarial mediu brut pe economie a ajuns la 8502 lei, înregistrând o creștere de 512 lei (+6,4%) față de luna februarie 2024. Câștigul salarial mediu net a crescut la 5185 lei, cu 309 lei (+6,3%) mai mult decât în luna precedentă. Cele mai mari câștiguri salariale medii nete au fost raportate în fabricarea produselor din tutun (13250 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (2779 lei). Comparativ cu luna martie 2023, câștigul salarial mediu net a înregistrat o creștere de 13,9%. În ceea ce privește indicele câștigului salarial real, acesta a fost de 106,8% în martie 2024 față de martie 2023 și de 105,9% în martie 2024 comparativ cu februarie 2024. În decursul anului, fluctuațiile câștigului salarial sunt influențate de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători, în special în lunile de referință (decembrie, martie/aprilie). Acestea conduc la variații temporare ale câștigului salarial lunar, estompând fluctuațiile pe parcursul anului. Evoluția câștigului salarial real depinde atât de variațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației. În majoritatea activităților din sectorul economic, câștigul salarial mediu net a crescut în martie 2024 datorită acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). Creșterile au fost determinate și de realizările de producție sau încasările mai mari (în funcție de contracte/proiecte). Cele mai semnificative creșteri: 42,1% ȋn fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 35,6% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale); între 20,0% și 24,0% în fabricarea băuturilor, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), telecomunicaţii; între 13,0% și 17,5% în fabricarea altor produse din minerale nemetalice, activităţi de editare, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, activităţi de servicii anexe extracţiei, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; între 7,5% și 12,0% în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, colectarea şi epurarea apelor uzate, captarea, tratarea şi distribuţia apei, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului. Cele mai semnificative scăderi: cu 11,1% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii; între 3,0% și 7,0% în extracţia minereurilor metalifere, transporturi pe apă, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice. În sectorul bugetar, câștigul salarial mediu net a crescut în martie 2024 comparativ cu februarie 2024 astfel: Sănătate și asistență socială: +6,9%, datorită aplicării unor prevederi legale; Învățământ: +4,6%, ca urmare a reluării plății cu ora a cadrelor didactice; Administrația publică: +1,7%, datorită acordării biletelor de valoare (tichete de vacanță) aferente anului 2024.
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
dolj WEATHER

Schimb valutar

-
-

Redactie

-
-
Stiri din dolj
office@stiridindolj.ro
0723222111
Acasa Recente Radio Judete