Update 8 ore în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Simona Stan
Scandalurile recente din justiție au scos la iveală o problemă puțin cunoscută publicului: delegarea și detașarea magistraților în alte funcții decât cele de bază. Conform celor declarate de conducătorii instanțelor, aceste măsuri sunt motivate de rațiuni manageriale, în timp ce criticii susțin că reprezintă o formă de recompensă discreționară, acoperită prin diurne. Aceasta este informația furnizată de Ramona Grațiela Milu, membru CSM.
Ramona Grațiela Milu a subliniat că „două treimi din posturile de conducere din instanțele din România sunt ocupate prin detașare sau delegare”. De asemenea, există și un număr necunoscut de posturi de judecători care sunt ocupate în același mod. Această situație a fost provocată de o lege inițial corectă, dar interpretată excesiv, alături de o jurisprudență variată și decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție care au facilitat această practică.
Cu alte cuvinte, detașarea judecătorilor a devenit o metodă de a recompensa loialitățile personale sau de grup prin intermediul diurnelor, ceea ce a pus sub semnul întrebării integritatea sistemului judiciar.
În aprilie 2006, guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care stipula: „Judecătorii și procurorii care sunt detașați sau delegați în altă localitate decât cea de domiciliu beneficiază de o diurnă de 2% din indemnizația de încadrare brută lunară”. Această reglementare părea să justifice în mod corect acordarea de diurne pentru magistrații care lucrează în afara locului de muncă obișnuit.
Cu un salariu brut de 15.000 de lei, diurna de 2% poate aduce un venit suplimentar de 6.600 de lei, reprezentând o creștere considerabilă a salariului net. Mai mult, diurna nu este supusă impozitării și nu afectează contribuțiile de asigurări sociale, lucru care atrage și mai mult atenția asupra acestei practici.
O intervenție a poliției din Craiova a avut loc în seara zilei de 7 ianuarie, după ce un bărbat din județul Sibiu a sunat la 112 pentru a raporta că o femeie din oraș este agresată fizic de soțul său. Potrivit IPJ Dolj, apelanta a oferit adresa la care locuiește și a solicitat ajutorul autorităților.
Azi, 26 ianuarie 2026, Curtea de Apel Alba Iulia a decis să respingă excepțiile inculpaților și a dispus începerea judecății în cazul mai multor persoane și companii implicate într-un presupus grup infracțional organizat. Potrivit editie.ro, inculpații sunt acuzați de deturnarea licitațiilor publice și au fost trimiși în judecată de DIICOT Craiova, aceasta având în vedere dosarul nr.
Aeroportul Internațional Craiova va oferi cu aproximativ 33% mai multe locuri disponibile pentru cele 14 destinații regulate în acest an, conform informațiilor furnizate de Cosmin Vasile, președintele Consiliului Județean Dolj. Obiectivul autorităților este depășirea recordurilor de trafic și destinații stabilite în 2025, an în care aeroportul a înregistrat o creștere semnificativă a pasagerilor.
Autoritățile române, inițial optimiste în privința punerii în funcțiune a proiectului e-Sigur în 2026, estimează acum termene mai realiste, între 2027 și 2028, conform unor surse din Ministerul Transporturilor și reprezentanților CNAIR. Proiectul este coordonat de Ministerul Afacerilor Interne, prin Poliția Rutieră, și vizează monitorizarea automată a traficului.
