20 May
Inapoi

Biciclist lovit de mașină în municipiul Târgu Jiu: Doi bărbați implicați în accident rutier

Postat pe 08 May 2024

Update cu 1 săptămână în urmă

Timp de citire: 1 minut

Image Description

Un bărbat în vârstă de 64 de ani din Târgu Jiu a fost implicat într-un accident rutier marți. În timp ce conducea un autoturism pe strada 1 Decembrie 1918 din oraș, acesta a intrat în coliziune cu un biciclist care circula regulamentar. Incidentul a avut loc la sensul giratoriu de la intersecția cu strada Victoriei. Biciclistul a fost rănit și a fost transportat la spitalul din Târgu Jiu pentru a primi îngrijiri medicale de specialitate. Potrivit polițiștilor giurgiuveni, șoferul deținea un permis de conducere valabil și nu se afla sub influența alcoolului în momentul accidentului.

Autoritățile au demarat o anchetă penală pentru vătămare corporală din culpă în acest caz și vor continua să strângă probe pentru a stabili cu exactitate cauzele accidentului. Poliția a făcut apel la toți participanții la trafic să fie mai atenți și să respecte regulile de circulație pentru a evita astfel de incidente neplăcute.

Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Actualitate
Actualitate

Doi răniți într-un accident rutier pe DN 7, între o mașină și un TIR în județul Vâlcea

Două persoane au fost rănite într-un accident rutier care a avut loc sâmbătă pe DN 7, în zona localității Robești, din județul Vâlcea. Potrivit polițiștilor Serviciului Rutier din cadrul IPJ Vâlcea, un autoturism și un autotren au intrat în coliziune. În urma impactului, șoferul și un pasager din mașină au suferit răni. Aceștia au fost transportați la spital pentru a primi îngrijiri medicale. Conform primelor verificări, șoferii celor două vehicule au fost testați cu aparatul etilotest, însă rezultatele au arătat că aceștia nu consumaseră alcool. Polițiștii fac cercetări pentru a stabili cu exactitate cauzele și circumstanțele producerii accidentului rutier. Informațiile au fost furnizate de sursa Mediafax și au fost confirmate de autorități. În prezent, traficul rutier în zona accidentului este restricționat, iar polițiștii fac eforturi pentru a lămuri împrejurările incidentului și pentru a menține ordinea și siguranța pe drumurile publice. Solicităm tuturor conducătorilor auto să respecte regulile de circulație și să manifeste prudență la volan, pentru a evita astfel de incidente neplăcute și a proteja viața și integritatea celor din jur. Vă reamintim că, în cazul în care sunteți martorii unui accident rutier, este important să anunțați imediat autoritățile pentru a putea interveni prompt și a evita consecințele grave. .

Actualitate

Câștigul salarial mediu în România în luna martie 2024

În luna martie 2024, câștigul salarial mediu brut pe economie a ajuns la 8502 lei, înregistrând o creștere de 512 lei (+6,4%) față de luna februarie 2024. Câștigul salarial mediu net a crescut la 5185 lei, cu 309 lei (+6,3%) mai mult decât în luna precedentă. Cele mai mari câștiguri salariale medii nete au fost raportate în fabricarea produselor din tutun (13250 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (2779 lei). Comparativ cu luna martie 2023, câștigul salarial mediu net a înregistrat o creștere de 13,9%. În ceea ce privește indicele câștigului salarial real, acesta a fost de 106,8% în martie 2024 față de martie 2023 și de 105,9% în martie 2024 comparativ cu februarie 2024. În decursul anului, fluctuațiile câștigului salarial sunt influențate de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători, în special în lunile de referință (decembrie, martie/aprilie). Acestea conduc la variații temporare ale câștigului salarial lunar, estompând fluctuațiile pe parcursul anului. Evoluția câștigului salarial real depinde atât de variațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației. În majoritatea activităților din sectorul economic, câștigul salarial mediu net a crescut în martie 2024 datorită acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). Creșterile au fost determinate și de realizările de producție sau încasările mai mari (în funcție de contracte/proiecte). Cele mai semnificative creșteri: 42,1% ȋn fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 35,6% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale); între 20,0% și 24,0% în fabricarea băuturilor, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), telecomunicaţii; între 13,0% și 17,5% în fabricarea altor produse din minerale nemetalice, activităţi de editare, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, activităţi de servicii anexe extracţiei, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; între 7,5% și 12,0% în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, colectarea şi epurarea apelor uzate, captarea, tratarea şi distribuţia apei, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului. Cele mai semnificative scăderi: cu 11,1% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii; între 3,0% și 7,0% în extracţia minereurilor metalifere, transporturi pe apă, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice. În sectorul bugetar, câștigul salarial mediu net a crescut în martie 2024 comparativ cu februarie 2024 astfel: Sănătate și asistență socială: +6,9%, datorită aplicării unor prevederi legale; Învățământ: +4,6%, ca urmare a reluării plății cu ora a cadrelor didactice; Administrația publică: +1,7%, datorită acordării biletelor de valoare (tichete de vacanță) aferente anului 2024. .

Actualitate

Ciolacu, încredere în scăderea inflației sub 5% până la finalul anului

România se apropie de un trend descendent în ceea ce privește inflația, potrivit premierului Marcel Ciolacu, care a declarat astăzi la Iași că aceasta va scădea sub 5% până la sfârșitul anului. În urma unei întrebări referitoare la îngrijorarea populației în legătură cu prognozele inflației făcute de oficiali europeni, premierul a afirmat: "Eu am preluat cu o inflație de cred că 10,3, am ajuns acum la 5,8-5,9, este evident că suntem pe un trend descendent. Sunt ferm convins că spre sfârșitul anului categoric va fi o inflație sub 5%, de fapt și BNR a prognozat acest lucru". În plus, potrivit premierului, creșterea economică a fost bazată, pentru prima dată, pe investiții și nu pe consum. "Ce e cel mai îmbucurător este creșterea economică estimată și pe anul acesta, dar mai ales pe anul viitor. România a reușit să nu intre în recesiune. A reușit acest lucru pentru că atât în administrația locală, cât și în administrația centrală, a fost o mobilizare de a da drumul la cât mai multe investiții. De aceea, e pentru prima oară în istoria României când avem plăți efective de aproape 41 de miliarde în patru luni, numai în zona de investiții, iar creșterea economică a fost pentru prima oară bazată nu pe consum, a fost bazată pe investiții", a declarat Ciolacu. Mai mult decât atât, premierul a subliniat importanța implementării reformelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) pentru a asigura o creștere sustenabilă în viitor. "Cu adevărat, va trebui să implementăm reformele din PNRR, astfel încât când se vor finaliza aceste investiții să fie și sustenabile. Aceasta este calea pe care o urmează România în acest moment, devenind astfel o țară dezvoltată odată cu aderarea la OECD", a mai adăugat Ciolacu. Potrivit surselor media, declarațiile premierului au fost făcute în cadrul unei întâlniri la Iași, iar acestea au fost transmise prin intermediul agenției de știri Mediafax. .

Actualitate

Creșterea conexiunilor de internet fix și mobil în România: 5 milioane de utilizatori de internet prin fibră optică

Într-un raport recent publicat de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), se arată că, la sfârșitul anului 2023, numărul de conexiuni de internet fix prin fibră optică a crescut, atingând cifra de 5 milioane. Astfel, trei din patru conexiuni de internet fix din România sunt realizate prin fibră optică, marcând o creștere de 13% față de anul precedent. Aceasta a dus la depășirea pragului de 2 milioane de conexiuni Gigabit. Nivelul de penetrare a internetului fix în gospodării a trecut de 80%, conform datelor raportate de furnizori și incluse în raportul ANCOM. Acest progres este un pas important către obiectivele digitale ale Uniunii Europene pentru 2030, care vizează ca toate gospodăriile europene să aibă acces la conexiuni Gigabit și rețele 5G sau echivalente în toate zonele populate. Conform raportului, numărul conexiunilor active de internet mobil a crescut ușor, ajungând la 21,5 milioane, dintre care 17 milioane utilizează 4G și/sau 5G. Conexiunile 5G s-au triplat în comparație cu sfârșitul anului 2022, ajungând la 2,3 milioane. Numărul total de conexiuni de internet fix a depășit 6,6 milioane, cu o creștere de 4% față de anul anterior. Dintre acestea, 93% permit viteze de peste 100 Mbps, iar 31% (2 milioane de conexiuni) oferă viteze de cel puțin 1 Gbps. Mediul rural a înregistrat o creștere mai rapidă a numărului de conexiuni (+5%) în comparație cu mediul urban (+4%). Traficul mediu lunar de internet a ajuns la 81 GB per locuitor, marcând o creștere de 17%. În ceea ce privește telefonia mobilă, România avea 23,6 milioane de cartele SIM active la sfârșitul anului 2023, două treimi fiind pe bază de abonament. Traficul total de voce a scăzut cu 6%, în timp ce traficul mediu de telefonie mobilă efectuat de un locuitor a fost de 4 ore și 22 minute pe lună. Numărul abonaților la servicii de televiziune s-a menținut la 7,8 milioane. Se observă o preferință pentru serviciile de retransmisie prin cablu, care au crescut cu 4%, ajungând la 6,8 milioane de abonați, în timp ce serviciile prin satelit au scăzut cu 22%. Veniturile din sectorul telecom s-au menținut la 16,9 miliarde de lei în 2023 (aproximativ 3,4 miliarde euro). Internetul fix și mobil a generat 37% din totalul veniturilor, telefonia mobilă 29%, iar retransmisia programelor TV 15%. În funcție de veniturile obținute, primii trei furnizori erau grupul Orange (39%), RCS&RDS (26%) și Vodafone (24%). Publicarea acestor date coincide cu celebrarea Zilei Mondiale a Telecomunicațiilor și Societății Informaționale, marcând progresul impresionant al sectorului telecomunicațiilor de la telegraful secolului al XIX-lea la conexiunile Gigabit ale secolului XXI. Raportul detaliat al ANCOM poate fi consultat online, oferind o privire comprehensivă asupra evoluțiilor pieței de comunicații electronice din România. .

Recente din Romania

-
-

05:49

Amplasarea radarelor la început de săptămână, în județul Alba. LISTA drumurilor, transmisă de IPJ

Amplasarea radarelor în data de 20 mai 2024: Reprezentanții IPJ Alba au transmis lista drumurilor pe care se vor afla polițiștii care monitorizează traficul rutier. Radarele se pot regăsi atât în interiorul localităților, cât și pe drumurile naționale și județene. Amplasarea radarelor în data de 20 mai 2024 Drumul Naţional 1- Alba Iulia – Sântimbru –– Oiejdea – Galda de Jos – Teiuş – Aiud – Inoc – limită cu judeţul Cluj Drumul Naţional 1- Sebeş – Cut – Cunţa – limită judeţul Sibiu Drumul Naţional 7 Săliştea –– Șibot – limită cu judeţul Hunedoara Drumul Naţional 67C – Sebeş –Petreşti – Săsciori Drumul Naţional 74 – Ighiu – Zlatna – Feneş – Abrud –– Bucium Cerbu Drumul Naţional 75 – Câmpeni – Gârda – Arieşeni Drumul Naţional 75 – Baia de Arieş – Lupşa Alba Iulia – Bulevardul Încoronării – Bulevardului Ferdinand I – strada Clujului, strada Regiment V Vânători, Strada Calea Moţilor Municipiul Sebeş – strada Lucian Blaga, strada Traian Cugir – strada Victoriei
Image Description

05:01

Decontări de Peste 888,442 Lei Preluări În Domiciliu Potrivit Legislației În Vigoare!

CAS Vaslui a încheiat contracte cu șase furnizori de servicii medicale, doi din Vaslui, doi din Barlad, unul din Negresti și unul din Huși. Suma totala de 888.442 de lei a fost decontată în anul 2023 pentru serviciile de îngrijire la domiciliu. Potrivit legislației, un asigurat poate beneficia de 90 de zile de îngrijiri pe parcursul unui an, în episoade de maximum 30 de zile. Îngrijirile medicale includ administrarea de medicamente intramuscular sau intravenos, îngrijirea escarelor, monitorizarea funcțiilor vitale precum tensiunea arterială, pulsul și respirația, kinetoterapie și altele. Direcția CAS Vaslui, Mihaela Chitariu, a declarat că serviciile de îngrijiri medicale la domiciliu sunt o alternativă mai ieftină pentru sistemul de sănătate și îmbunătățesc calitatea vieții pacienților. Astfel, asigurații cu nivel de dependență și capacitate limitată de a se deplasa la unitatea medicală pot beneficia de tratamente la domiciliu. În anul precedent, s-a avut în vedere acoperirea nevoilor de îngrijiri la domiciliu ale asiguraților din întreg județul Vaslui. Serviciile de îngrijiri medicale la domiciliu au avantaje precum faptul că nu se deplasează bolnavul din familie și costurile mai mici în comparație cu cele din unitățile spitalicești. Dănuț CIOBANU, a precizat că aceste măsuri sunt menite să îmbunătățească accesul la serviciile medicale pentru toți asigurații. Pentru a primi ultimele articole prin email, abonează-te tastând adresa ta de email.
Image Description

05:01

Asociația Managerilor din Muzee se alătură luptei pentru drepturile angajaților din muzeelor din țară

Asociația Managerilor din Muzee se alătură colegilor din țară în lupta pentru drepturile lor salariale. Din cauza situației actuale, AMM a decis să ia parte la demersul muzeele din țară pentru a obține același tratament pe care îl primesc celelalte instituții culturale. În calitate de organizație profesională, Asociația Managerilor din Muzee consideră că este responsabilitatea lor de a participa activ la procesul de elaborare a politicilor culturale, în special cele care se referă la muzee. Membrii AMM își desfășoară activitatea în domeniul cultural și este important ca drepturile lor să fie respectate. Ramona Mocanu, președintele AMM și directorul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, propune o soluție de rezolvare a conflictului. Ea sugerează ca părțile implicate să purceadă la negocieri și să ajungă la un consens în ceea ce privește revendicările sindicatelor. Salariații muzeelor muncesc din greu și merită să primească același tratament ca și angajații altor instituții culturale din Ministerul Culturii și din subordinea administrației publice locale. Conflictul creat dintre sindicatele muzelor și factorii decidenți nu este benefic pentru niciuna dintre părți. Comunicarea și negocierea sunt singurele soluții viabile pentru rezolvarea acestei probleme care nu mai poate fi amânată. Asociația Managerilor din Muzee îndeamnă părțile implicate să se așeze la masa dialogului și să rezolve aceste probleme în mod pașnic și constructiv. Astfel, salariații muzeelor vor putea beneficia de un tratament echitabil și demn de munca lor. Nimeni nu trebuie să fie nedreptățit în ceea ce privește recompensa pentru munca depusă în muzeele țării. Asociația Managerilor din Muzee și colegii lor speră să se ajungă la un acord care să respecte drepturile și nevoile tuturor părților implicate.
Image Description

Recente din dolj

-
-

23:53

Liberalul Nicușor Roșca: Clădim împreună o comunitate de care să fim mândri

Liberalul Nicușor Roșca este candidatul Partidului Național Liberal la funcția de președinte al Consiliului Județean Dolj. Roșca a renunțat la funcția de subprefect al județului Dolj creionând un proiectul administrativ pe termen lung, cu o planificare strategică, axat pe dezvoltarea comunităților locale. Reporter: De ce ați decis să candidați la funcția de președinte al Consiliului Județean Dolj? Nicușor Roșca: Am decis să candidez la această funcție pentru că doresc să contribui la dezvoltarea județului Dolj și la îmbunătățirea vieții locuitorilor săi. Am o experiență solidă în administrația publică locală și sunt convins că pot aduce schimbările necesare la nivelul județului Dolj. Fiind absolvent al Facultății de Horticultură, cu master la SNSPA - administrație publică și inginer doctor în legumicultură, am ocupat postul de prefect al județului Dolj în cea mai grea perioadă nu numai a României, ci a întregii omeniri. Am fost numit ulterior subprefect și am reușit din aceste două funcții deținute în administrația județeană să îmi creez o imagine reală asupra contextului economico-social în care ne aflăm. Prin urmare, alături de colegii din PNL Dolj, am realizat un proiect administrativ cu care să vin în fața doljenilor și care să asigure dezvoltarea comunității. Reporter: Care sunt principalele obiective pe care doriți să le atingeți în cazul în care veți fi ales președinte al Consiliului Județean Dolj? Nicușor Roșca: Principalele mele obiective sunt legate de infrastructură, educație, sănătate și dezvoltare economică. Vreau să investim în modernizarea drumurilor și a rețelelor de transport, să dezvoltăm sistemele de învățământ și sănătate, să atragem investiții și să sprijinim mediul de afaceri local pentru a crea locuri de muncă și a crește nivelul de trai al locuitorilor județului Dolj. Tocmai pentru că primăriile din județ nu au specialiști pentru întocmirea proiectelor cu finanțare europeană, îmi doresc să înființez la nivelul județului Dolj centre zonale pentru consultanță în obținerea fondurilor europene. Ele se vor afla în subordinea CJ Dolj și vor oferi suport și îndrumare pentru proiectele care vizează îmbunătățirea infrastructurii, serviciilor publice și mediului de afaceri. Prin intermediul acestor centre, comunitățile locale vor fi motivate să-și dezvolte potențialul și să își îmbunătățească calitatea vieții. Aceste centre ar putea fi de mare ajutor pentru autoritățile locale, primarii și comunitate în ansamblu. Vor oferi servicii de consultanță specializată, pentru depunerea cererilor de finanțare, pentru elaborarea proiectelor de dezvoltare. Rep.: Care este prioritatea programului administrativ dumneavoastră și al echipei PNL Dolj? N. R.: Extinderea rețelei de alimentare cu gaze este un pas important în direcția asigurării unui acces facilitat la energie și un mediu de viață mai confortabil pentru comunitatea noastră. Cu ajutorul acestei extinderi, vom putea să aducem gaze naturale în casele noastre, oferindu-le astfel o sursă sigură și eficientă de energie tuturor doljenilor, indiferent de localitatea în care stă. Am stat de vorbă zilele trecută cu o localnică din Plenița și se vedea că toată viața i-a plăcut să se îngrijească de gospodărie. Singurul ei regret este că nu are încă gaze în curte. I-am promis că mă voi ocupa de acest aspect. Este necesar crearea unor poli de dezvoltare în județul Dolj, iar aceștia pot exista doar în jurul localităților care dispun de forță de muncă disponibilă în cele mai variate domenii economice. Acești poli periurbani constituie adevărate motoare economice necesare dezvoltării armonioase a județului, de la Est la Vest și de la Sud la Nord. Agricultura județului Dolj și activitatea fermierilor sunt grav afectate de fenomenul deșertificării, dar și de suprafețele mici de teren irigate. Soluția o reprezintă accesarea fondurilor europene, implementarea susținută și continuă a proiectelor de împădurire și dezvoltarea sistemului de irigații. O problemă spinoasă pentru doljeni este poziționarea gropii de gunoi de la Mofleni, în imediata apropiere a unor zone locuibile din Craiova. Din acest motiv, voi susține mutarea acesteia într-o zonă centrală a județului, departe de orice localitate urbană sau rurală, și va fi construită respectând cele mai înalte standarde în ceea ce privește protecția mediului. Dar nu vreau să neglijez nici dezvoltarea infrastructurii din unitățile de învățământ doljene. Este nevoie de o investiție susținută în sistem, copiii sunt viitorul acestei țări și pentru ei trebuie să muncim acum. Nu neg că există școli bine dotate și modernizate, care oferă condiții bune de învățare pentru elevi. Totuși, există și școli cu infrastructură precară, care se confruntă cu probleme cum ar fi lipsa de mobilier și echipamente didactice, deprecieri ale clădirilor sau lipsa de personal calificat. Mulți elevi din mediul rural se confruntă cu dificultăți în accesarea educației, din cauza distanței mari între localitățile lor și școli, lipsa transportului sau a resurselor financiare pentru a asigura un standard minim de trai pentru a-și continua studiile în orașe mai mari. În concluzie, situația școlilor din mediul rural din județul Dolj reflectă problemele sistemului de învățământ din România, care trebuie abordate și rezolvate pentru a asigura accesul egal la educație pentru toți elevii, indiferent de mediul în care trăiesc. Haideți să clădim împreună o comunitate europeană în județul Dolj! Cod AEP: 21240015
Image Description

14:30

Doi răniți într-un accident rutier pe DN 7, între o mașină și un TIR în județul Vâlcea

Două persoane au fost rănite într-un accident rutier care a avut loc sâmbătă pe DN 7, în zona localității Robești, din județul Vâlcea. Potrivit polițiștilor Serviciului Rutier din cadrul IPJ Vâlcea, un autoturism și un autotren au intrat în coliziune. În urma impactului, șoferul și un pasager din mașină au suferit răni. Aceștia au fost transportați la spital pentru a primi îngrijiri medicale. Conform primelor verificări, șoferii celor două vehicule au fost testați cu aparatul etilotest, însă rezultatele au arătat că aceștia nu consumaseră alcool. Polițiștii fac cercetări pentru a stabili cu exactitate cauzele și circumstanțele producerii accidentului rutier. Informațiile au fost furnizate de sursa Mediafax și au fost confirmate de autorități. În prezent, traficul rutier în zona accidentului este restricționat, iar polițiștii fac eforturi pentru a lămuri împrejurările incidentului și pentru a menține ordinea și siguranța pe drumurile publice. Solicităm tuturor conducătorilor auto să respecte regulile de circulație și să manifeste prudență la volan, pentru a evita astfel de incidente neplăcute și a proteja viața și integritatea celor din jur. Vă reamintim că, în cazul în care sunteți martorii unui accident rutier, este important să anunțați imediat autoritățile pentru a putea interveni prompt și a evita consecințele grave.
Image Description

16:57

Câștigul salarial mediu în România în luna martie 2024

În luna martie 2024, câștigul salarial mediu brut pe economie a ajuns la 8502 lei, înregistrând o creștere de 512 lei (+6,4%) față de luna februarie 2024. Câștigul salarial mediu net a crescut la 5185 lei, cu 309 lei (+6,3%) mai mult decât în luna precedentă. Cele mai mari câștiguri salariale medii nete au fost raportate în fabricarea produselor din tutun (13250 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (2779 lei). Comparativ cu luna martie 2023, câștigul salarial mediu net a înregistrat o creștere de 13,9%. În ceea ce privește indicele câștigului salarial real, acesta a fost de 106,8% în martie 2024 față de martie 2023 și de 105,9% în martie 2024 comparativ cu februarie 2024. În decursul anului, fluctuațiile câștigului salarial sunt influențate de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători, în special în lunile de referință (decembrie, martie/aprilie). Acestea conduc la variații temporare ale câștigului salarial lunar, estompând fluctuațiile pe parcursul anului. Evoluția câștigului salarial real depinde atât de variațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației. În majoritatea activităților din sectorul economic, câștigul salarial mediu net a crescut în martie 2024 datorită acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). Creșterile au fost determinate și de realizările de producție sau încasările mai mari (în funcție de contracte/proiecte). Cele mai semnificative creșteri: 42,1% ȋn fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 35,6% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale); între 20,0% și 24,0% în fabricarea băuturilor, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), telecomunicaţii; între 13,0% și 17,5% în fabricarea altor produse din minerale nemetalice, activităţi de editare, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, activităţi de servicii anexe extracţiei, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; între 7,5% și 12,0% în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, colectarea şi epurarea apelor uzate, captarea, tratarea şi distribuţia apei, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului. Cele mai semnificative scăderi: cu 11,1% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii; între 3,0% și 7,0% în extracţia minereurilor metalifere, transporturi pe apă, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice. În sectorul bugetar, câștigul salarial mediu net a crescut în martie 2024 comparativ cu februarie 2024 astfel: Sănătate și asistență socială: +6,9%, datorită aplicării unor prevederi legale; Învățământ: +4,6%, ca urmare a reluării plății cu ora a cadrelor didactice; Administrația publică: +1,7%, datorită acordării biletelor de valoare (tichete de vacanță) aferente anului 2024.
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
dolj WEATHER

Schimb valutar

-
-

Redactie

-
-
Stiri din dolj
office@stiridindolj.ro
0723222111
Acasa Recente Radio Judete